Brâncuși și reclama CEC

constantin-brancusi-fotoAm văzut recent o reclamă CEC Bank în care bine cunoscutul autoportret fotografic al lui Constantin Brâncuși din 1934, supus unui trucaj electronic, își mișcă buzele, rostind cu glas tare anumite afirmații. Se știe însă că Brâncuși nu a fost înregistrat niciodată vorbind.

Publicul neavizat poate crede că cele ce aude sunt chiar vorbele artistului!

Brâncuși-ul din 1934 vorbește despre Coloana fără sfârșit din 1938, precizând că ideea i-a dat-o șurubul de teasc. Nu există în acest sens nimic scris de artist, doar relatări ale moștenitorilor lui, făcute mult după dispariția artistului.

Se afirmă și că lucrarea este “simplu un proiect de coloană care mărită ar putea sprijini bolta cerească”. Afirmația se referă de fapt la coloanele de lemn de 3,51, 3,54 și 3,60 metri, expuse în 1933 la New York. A fost inserată atunci, la cererea artistului, în catalogul Brummer.

În clip sunt prezentate imagini legate de demontarea coloanei de lemn de la Voulangis, din 1927, precum și momente de la ridicarea coloanei metalice la Târgu-Jiu în 1937, imagini preluate din DVD-ul realizat de Centrul Pompidou în 2011.

Fotografia vorbitoare se referă și la afirmații fanteziste vehiculate peste ani pe Internet – “Cineva a măsurat-o. Altcineva spune că reprezintă simbolic anul când țara noastră a intrat în război.” Coloana are 15 module, 2 semimodule și un mic soclu – numărul acestora nu are nici o legătură cu anul 1916.

Dacă avem curiozitatea să citim textul lui Marcel Mihalovici din volumul Brâncuși inedit (p. 454), dictat se pare chiar de sculptor, aflăm că Brâncuși „n’est pas de ceux qui montent dans un arbre et se contentent de voir loin, car pour aller loin, comme il dit, il faut partir là à travers tous les obstacles.” (Nu e dintre cei care se urcă în copac și se mulțumesc să vadă departe, căci, pentru a ajunge departe, cum zice el, trebuie să pleci acolo în ciuda tuturor obstacolelor). În monografia Brâncuși, la p. 70, Ionel Jianu consemnează cele relatate de Mihalovici – „Il faut monter très haut pour voir très loin. ” (Trebuie să urci foarte sus ca să vezi foarte departe.) Constantin Zărnescu îmbogățește fraza în aforismul 165 – „Trebuie să încerci necontenit să urci foarte sus, dacă vrei să poți să vezi foarte departe.” Această cugetare o rostește fotografia.

Este interesant că în arhiva Brâncuși se găsesc numeroase versiuni ale altei cugetări, reproduse în Brâncuși inedit la p. 62, 63, 65, 67, 98 – „Voir loin c’est une chose et aller là c’est une autre.” (Să vezi departe e ceva, să ajungi acolo e altceva). Fotografia rostește aforismul nr. 14 din sursa Zărnescu – „A vedea în depărtare este ceva, însă a ajunge acolo este cu totul altceva.”

În reclamă, Brâncuși vorbește românește. Nu avem nici o siguranță că cugetările consemnate de artist în franceză ar fi sunat în limba maternă chiar așa cum le rostește fotografia! Socotim o impietate să i se atribuie artistului gânduri și afirmații fără o atentă verificare, precum și să i se folosească imaginea pentru o reclamă.

Ansamblul de la Târgu-Jiu așteaptă includerea în patrimoniul UNESCO. O lucrare unicat cum este Cumințenia Pământului este amenințată cu dispariția din circuitul public. O instituție importantă ca CEC Bank și-ar putea manifesta prețuirea față de sculptor în alt mod decât prin animarea fotografiei sale, de pildă, ajutând la păstrarea în țară a unei capodopere brâncușiene unice.

Sorana GEORGESCU-GORJAN

Mergi Sus