Ansamblul monumental

Poarta Sărutului

Masa Tăcerii

Aleea Scaunelor

Coloana fără Sfârșit

Coloana fără Sfârșit – despre cum ar fi putut fi „ascunsă” în mijlocul unui cartier de locuințe

În data de 21 noiembrie 1956, Secțiunea Arhitectură și Sistematizare din cadrul Sfatului Popular Regional Craiova a înaintat Comitetului Executiv al aceluiași organism o adresă cuprinzând concluziile reieșite în urma studiului pentru sistematizarea Orașului Târgu Jiu, studiu întocmit de către Institutul Central de Proiectare ICSOR. Printre abaterile săvârșite de Sfatul Popular al orașului în privința modului de „atribuire de terenuri pentru amplasarea de construcții industriale și de locuit” sunt amintite și cele legate de Parcul Coloanei fără Sfârșit.

Astfel, Sfatul Popular al Orașului Târgu Jiu solicitase aprobarea CSAC (Comitetul de Stat pentru Arhitectură și Construcții) „pentru parcelarea fostului parc de la punctul «Coloana infinitului» situat între str. T. Vladimirescu și D.N. 67. Comitetul de Stat pentru Arhitectură și Construcții nu a aprobat desființarea parcului, indicând Sfatului Popular al Orașului Tg-Jiu să facă alte propuneri”.

Nu putem decât să salutăm prezența în interiorul acestor organisme de stat, chiar în perioada atât de blamată a deceniului șase a secolului trecut, a unor profesioniști, minți luminate care cunoșteau valoarea operei brâncușiene de la Târgu Jiu și care s-au opus unor atribuiri discreționare de terenuri, care ar fi afectat iremediabil conceptul marelui nostru sculptor.

Parcelele respective erau destinate relocării unor proprietari de terenuri din zona bazei tubulare, care fuseseră afectați de construirea acestui nou obiectiv industrial. Dar pentru că interesele locale erau mult mai puternice, conducerea de atunci a orașului nu a ținut cont „de ordinul CSAC anterior prin care se interzice desfințarea parcului, a parcelat acest teren și a atribuit aceste loturi pentru construire – cetățenilor expropriați”. Astfel, toată responsabilitatea de a lămuri cetățenii expropriați (mai precis, de a face față scandalurilor și protestelor acestora) a fost mutată în curtea Sfatului Popular Craiova, Secțiunea Arhitectură și Sistematizare: „noi nu putem elibera autorizații de construire solicitate de actualii proprietari ai parcului ceea ce provoacă nemulțumiri și proteste; pentru a intra în drepturile lor aceștia ne vor acționa în judecată”.

Ferm pe poziție, Comitetul de Stat pentru Arhitectură și Construcții revine cu un nou ordin (15414 din 1.XI.1956, în cadrul corespondenței purtate cu Sfatul Popular Tg.Jiu), „oprește construirea de locuințe pe parcelarea «Coloana infinitului», și refacerea proectului parcelar al terenului Sud baza tubulară”. De asemenea, cere Comitetului Executiv al Sfatului popular regional Craiova măsuri de sancționare a „celor din vina cărora se încalcă proiectele de sistematizare”.

De notat este că semnatarul adresei către Comitetul Executiv al Sfatului Popular Regional Craiova (51.241 din 21.11.1956) este inginerul T. Cvasnievschi, șeful Secțiunii Arhitectură și Sistematizare din cadrul Sfatului Popular Regional Craiova. Așa cum aflăm dintr-un material explicativ publicat pe site-ul www.targujiuodinioara.ro, aparținând colecționarului Ion Țîrlea, Tadeus Cvasnievschi avea origini poloneze și a ajuns în Gorj în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Inginer constructor de meserie, a participat la realizarea a numeroase edificii industriale și civile din județul nostru, unde a și locuit restul vieții.

Continuare »

La mulți ani tuturor femeilor!

8 Martie.
La mulți ani tuturor femeilor!
Liniște și Pace!

„Luna Brâncuşi”

Manifestările cultural-artistice dedicate împlinirii a 146 de ani de la naşterea lui Constantin Brâncuşi, debutează, joi, 3 februarie 2022, ora 18.00, la Galeria Simeza din Bucureşti, cu vernisajul on line al expoziţiei de tradiţie „Luna Brâncuşi”, organizată de Filiala de Sculptură a UAP din România, în parteneriat cu Centrul de Cercetare, Documentare şi Promovare „Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu.

Lucrările din expoziţie reprezintă creaţia artistică a peste 40 de artişti plastici, constituindu-se, astfel, într-un omagiu adus sculptorului Constantin Brâncuşi, a cărui operă a influenţat în mod decisiv creaţia plastică a secolului XX.

Curatorul acestui important eveniment artistic naţional este sculptorul Laurenţiu Mogoşanu.

La mulți ani!


 
De sfintele Sărbători să deschidem ușa pentru oaspeți dragi și inima pentru speranță, bucurie și lumină. Să fim mai buni și să privim înainte cu încredere, știind că dacă avem credință, drumul din fața noastră va fi presărat cu împliniri.

83 DE ANI DE LA INAUGURAREA ANSAMBLULUI MONUMENTAL CALEA EROILOR DIN TÂRGU JIU

În data de 20 octombrie 1937[1], Liga Națională a Femeilor Gorjene aducea la cunoștință Primăriei Târgu Jiu, prin adresa nr. 6330, hotărârea ei de a dărui orașului „o coloană și un portal de piatră opere a marelui sculptor Brâncuşi, care în chipul acesta aduce un prinos de recunoştiinţă Judeţului său natal”. Intenția Ligii era formulată astfel: „Crearea unei străzi care va purta numele «Calea Eroilor», cale care va porni din preajma Jiului trecând prin grădina publică, pentru a merge până la actualele cazărmi […] La începutul acestei căi se va așeza portalul sus-numit, iar pe promontoriul ei lângă cazărmi, se va ridica coloana recunoștiinței, legându-se astfel amintirea locurilor pentru care au luptat Eroii gorjeni, cu ideea recunoștiinței fără de sfârșit simbolizată prin coloană” (se face mențiunea că Liga va pune la dispoziție suma de 750.000 lei pentru plata exproprierilor respective).

Se mai aduce la cunoștință că Liga a luat pe răspunderea sa „construcția Bisericei Sf. Apostoli care se află pe strada destinată Eroilor”. Se poate înțelege de aici că biserica, precum și strada respectivă erau închinate preamăririi actelor de eroism ale gorjenilor. Se face precizarea că: „Atât facturile de plată ale celor 2 monumente, clădirea bisericei precum și suma depusă pentru plata exproprierilor reprezentând valoarea de lei 2.200.000 sunt rezultatele exclusive ale muncii noastre de ani de zile…” (i.e. Liga Națională a Femeilor Gorjene). Se specifică în final că Liga înțelege „ca orașul Tg.Jiu să respecte întotdeauna donațiunea în forma în care a fost făcută”. Pe versoul scrisorii se află decizia olografă a Consiliului comunal cu nr. 151 din 12 noiembrie 1937[2], prin care se  acceptă donaţia Ligii.

Din textul dactilografiat al deciziei (nr. 151 din 12 noiembrie 1937[3]), Consiliul comunal „acceptă donațiunea ce se face orașului, în condițiunile arătate prin această scrisoare. Aprobă ca strada nou creiată și care începe din fața regimentelor dela intersecția str. T. Vladimirescu cu str. Unirea, trecând pe la monumentul «Recunoștiinței» și apoi înconjurând biserica Sf. Apostoli și urmând traseul str. Gr. Săftoiu, prelungindu-se pe o porțiune nou creiată din str. Victoria până în Bulevardul C.A. Rosetti și aleia din grădina publică, până la digul Jiului, să poarte denumirea «Calea Eroilor»”.

Realizarea ansamblului monumental a acoperit perioada 1937-1938, Brâncuși fiind puternic susținut în demersul său de către Liga Națională a Femeilor din Gorj condusă de Aretia Tătărescu, de primul ministru liberal Gheorghe Tătărescu și de primarii orașului Târgu Jiu.

Continuare »

„Balkania express” acasă la Brâncuși

Seria de documentare „Balkania express” reprezintă o călătorie culturală continuă în țările balcanice, înfățișând tradițiile, cultura, istoria, viața obișnuită a cetățenilor, precum și obiectivele turistice ale respectivelor țări. Scopul ei este de a face legătura între Grecia cu vecinii ei din Balcani, în vederea unei mai bune cunoașteri și colaborări cu aceștia, reconectând publicul grec la o zonă geografică importantă pentru destinul lor prezent și viitor.

Este o experiență interesantă, derulată într-o parte a unei Europe neexplorate și puțin cunoscute în Occident, cu diversitate naturală unică, gastronomie, muzică și cultură populară, dar și viață modernă și spirit inovator, având multe de oferit lumii de astăzi.

Balcanii sunt o parte fundamentală a culturii europene, un laborator de creare a istoriei acesteia, o răscruce de drumuri geostrategice și un loc al extraversiunii grecești. „Balkania Express” adâncește cunoașterea unei zone la care suntem chemați să coexistăm într-un context european și să gestionăm împreună problemele vitale.

Acest documentar se constituie într-un serial din ce în ce mai cerut de public (actualmente are trei milioane de telespectatori), care trece prin al doilea deceniu de existență, cu peste 15 ani de succes în televiziunea de stat greacă ERT3. Echipa de filmare este alcătuită din: Theodore Kalesis (regizor),
Nopi Ranti (manager de producție)
Kalaitzidis Theofilos (filmări cu camera video) și
Vourvachakis Nikolaos (filmări cu camera video și cu drona).

Continuare »

Denominațiile operelor din ansamblul sculptural brâncușian de la Târgu Jiu

Masa Tăcerii

Sorin Buliga

Denominațiile operelor din Ansamblul Monumental „Calea Eroilor” din Târgu Jiu au fost, nu de puține ori, supuse controverselor. Denumirile lor actuale sunt, însă, cele consacrate și în conformitate cu cele date de Constantin Brâncuși. O să redau pe scurt diversele lor titulaturi, originale și ulterioare.

Masa Tăcerii, asupra căreia voi insista (deoarece este piesa cu istoricul cel mai controversat), are denumiri numeroase, așa cum este prezentată în lucrările diverşilor exegeţi. În atelierul parizian al lui Brâncuși din Impasse Ronsin au fost mai multe mese de piatră (ghips) de diverse dimensiuni.

V.G. Paleolog, prietenul și primul biograf al artistului, afirma că Mesei Rotunde din atelierul său, „spre 1911 îi spunea Masa flămânzilor de Spirit, ce constituie prima ei denumire, urmată îndată de aceea de Masa omeniei, ceea ce se poate traduce perifrazic în alte limbi prin Masa pentru primiri cu omenie”. Denumirea de Masa Tăcerii va veni mai târziu (se pare că în anul 1921), când Brâncuși face o călătorie în Italia, unde îl întâlnește pe V.G. Paleolog la Milano. Artistul dă, astfel, o nouă semnificație Mesei Rotunde: „viața și moartea – la fel ca și materia, se confundă, în ultim, într-o formă unică – Tăcerea […] a cărei efigie face noțiuni duale: Timpul și Eternitatea. Pentru ca să înțelegem mai bine aceste lucruri, Brâncuși îi va spune mesei sale rotunde, de acum înainte, Masa Tăcerii”. Exegetul ne mai transmite că Brâncuși a hotărât, în 1937, că Masa Tăcerii „va constitui partea întâi a Trilogiei pe care o ridică la Tg. Jiu și o va numi acolo o vreme chiar Masa Pomenirii, denumire încă prezentă mărturiilor supraviețuitoare” (1).

Alte denumiri ale Mesei înregistrate în diverse lucrări sunt prezentate de Barbu Brezianu: Masa Tăcerii (auzită direct de la Brâncuși de Ionel Jianu, în 1938, și de asemenea de Sanda Negropontes Tătărescu şi Nissa Cămărăşescu; Milița Petrașcu își amintea și ea de „masa rotundă” din atelierul parizian al artistului, reprodusă apoi în parcul de la Târgu-Jiu și numită Masa Tăcerii), „Masa flămânzilor” (auzită în 1939 de de la Brâncuşi de Ştefan Georgescu-Gorjan), „Masa apostolilor” (C. Antonovici, I. Alexandrescu), „Masa cinei nupţiale” (E. Ciucă, P. Pandrea), „Masa familiei”, „Masa Cinei celei de taină”, „Masa căpitanilor” (D. Smântânescu) (2).

A mai fost numită și „Masa dacică” (aşa cum era inscripţionat trilingv pe o fostă placă de marmură din Grădina Publică), „Masa nunţii dacice” (Măriuca Dumitraşcu) și „Masa Umbrelor” (Vladimir Streinu) (3). Petre Pandrea spunea despre această piesă că Brâncuşi n-a botezat-o public niciodată . În documentele oficiale ale Primăriei Târgu-Jiu din anul 1938, ea a fost numită „masă” sau „masă rotundă” (4).

Continuare »

Mergi Sus