Cel supranumit Părintele sculpturii moderne ni se dezvăluie acum şi ca autor de aforisme într-o carte densă în idei, necesară oricărui cercetător al vieţii şi operei lui Brâncuşi dar, în acelaşi timp, oricui doreşte să-l cunoască pe marele artist în intimitatea trăirilor şi a gândurilor sale celor mai profunde: „Aşa grăit-a /Ainsi parlait / Thus Spoke Brâncuşi” de reputatul filolog Sorana Georgescu-Gorjan, fiica lui Ştefan Georgescu-Gorjan, inginerul alături de care Brâncuşi a proiectat ridicarea Coloanei fără de sfârşit . Volumul trilingv, aşa cum se vede încă din titlu, a apărut la editura Fundaţiei Scrisul Românesc, la Craiova, în 2011, prin susţinerea Centrului Municipal de Cultură „Constantin Brâncuşi” de la Târgu Jiu.
Brancuşiana 2011
„CHIPURI DE MARMURĂ ÎN ORAŞUL LUI BRÂNCUŞI” de Luiza Barcan
Ningea pe Masa Tăcerii, nu „cu flori de cais”, cum cânta demult Dida Drăgan, ci cu fulgi de nea adevăraţi. Se aşterneau unul peste altul încet, la ralanti, acoperind cu un efemer ştergar, imaculat de alb, sfera perfectă a Mesei lăsate de Brâncuşi viitorimii pentru sugerarea unei cine cosmice, proiectate în veşnicie. Era Crăciun şi era noapte, în anul 1985. Atunci m-am aşezat prima oară la Masa Tăcerii. Atunci am presimţit pentru prima dată mesajul unei opere care trece dincolo de timp şi spaţiu. Peste ani am revenit de mai multe ori în acel loc unde i se relevă spectatorului fascinaţia începuturilor. Emoţia dintâi n-am mai simţit-o însă până acum, la începutul acestei toamne, când o nouă ediţie a simpozionului de creaţie Brâncuşiana s-a desfăşurat la Târgu Jiu, ocazie cu care paşii m-au purtat din nou, tot pe înserat, la Masa Tăcerii. Prin simplitatea ei dusă la desăvârşire, sculptura lui Brâncuşi transcende materialitatea dar modelează şi converteşte la formă imaterialul aer dimprejur. Sufletul sculptorului a zburdat, cu siguranţă, prin lumea esenţelor pure. A intrat în dialog cu formele primordiale şi a căutat să se pătrundă de misterul lor. Continuare »
Prof. Florin Rogneanu – Directorul Muzeului de Artă Craiova CONSTANTIN BRÂNCUŞI – sculptorul luminii
Prof. Florin Rogneanu – Directorul Muzeului de Artă Craiova
CONSTANTIN BRÂNCUŞI – sculptorul luminii
Gândul, acest imaterial şi neîntrupat neglăsuit, se lasă greu prins în mrejele limbajului, oricare ar fi tipul acestuia. Iar odată prins, el îşi pierde ceva din libertatea lui dintâi, din dinamica şi vastitatea sa, devenind prizonier al unor forme fixe. Poate, dacă l-am relua printr-o multitudine de forme „fixe”, am reuşi să ne apropiem mai mult de el. Sau, poate, dacă am căuta să-l surprindem din mai multe unghiuri deodată, adică lingvistic, plastic-pictural, plastic-formal (sculptural) şi dinamic-muzical am fi mai aproape de adevărul lui dintâi. Oricum am proceda, credem că este foarte clar că revelarea gândului necesită o serie de etape succesive fără a fi siguri că i-am pătruns esenţa sau că i-am intuit întreaga arie. Continuare »
PROGRAM SI INVITAŢI BRÂNCUŞIANA 2011 şi Premiile Salonului de Sculptură
ORGANIZATORI: Consiliul Local şi Primăria Municipiului Târgu Jiu, Centrul Municipal de Cultură “Constantin Brâncuşi”, Uniunea Artiştilor Plastici din România, Muzeul Judeţean Gorj, Teatrul Dramatic “Elvira Godeanu” – Targu Jiu.
PROGRAM BRÂNCUŞIANA 2011:
Vineri 18 februarie
ora 10 sala Teatrului Dramatic Elvira Godeanu
Sesiunea de comunicări cu tema “Ansamblul Monumental Calea Eroilor – Artă şi Iginerie”
Expoziţie de carte – Ediţii Constantin Brâncuşi publicate de Scriul Românesc
Sorana Georgescu Gorjan – Brâncuşi şi şurubul de teasc
La 30 noiembrie 2010, Galeria Artcurial din Paris a găzduit o licitație mai specială – obiecte din fondul Brâncuși, provenite din colecția legatarilor săi universali, Alexandru Istrati și Natalia Dumitrescu.
44 de loturi vândute, din 52
S-au licitat obiecte făurite sau doar transformate de sculptor, pentru uzul celor doi pictori care i-au stat alături în ultimul său deceniu de viață, câteva sculpturi dăruite acestora și câteva obiecte personale ale artistului.
Continuare »
Ştefan Staiculescu – SCRISOARE CĂTRE CONSTANTIN BRANCUŞI
Dragă românule, gorjene Constantin Brâncuşi,
Iată, ne-am adunat şi în acest an, în preajma zilei tale de naştere, aducându-ne aminte că la 19 februarie 1876 te-ai născut şi că aşa-i frumos şi creştineşte să sărbătorim cei 135 de ani de la naştere ta.
Continuare »