Sculpturi 2001

FRUMOASA JAPONEZĂ

Monument de sculptură „FRUMOASA JAPONEZĂ”
Autor: Akira Shinkai
Loc de amplasare: Artego
Material: Calcar de Podeni
“ Sculptura, cu tematică religioasă, reprezintă un stil foarte vechi în arta japoneză. Pentru mulţi japonezi, o sculptură de genul acesta le aduce pace în suflete.
Am vrut să dedic această lucrare memoriei tatălui meu, care ne-a părăsit cu câteva luni înainte de venirea mea la Târgu-Jiu.”

14 LUCRĂRI DE ARTĂ ŞI -AU GĂSIT LOCUL ÎN TÂRGU-JIU

Tabăra Naţională de sculptură “Brâncuşiana – 2001” a deschis o nouă perspectivă oraşului nostru. Vocaţia de oraş cultural, câştigată în momentul în care marele Constantin Brâncuşi a hotărât să-şi plaseze aici cele mai importante creaţii ale sale, pare să capete, în sfârşit, conturul meritat de atâţia ani.
Prezent la vernisaj, preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici din România, dl Alexandru Ghilduş, a spus că “Tabăra de la Târgu-Jiu este cea mai importantă manifestare de gen care s-a organizat în România în Anul Brâncuşi”.
Pentru Primăria Târgu-Jiu, organizarea primului Simpozion de sculptură la Târgu-Jiu a însemnat nu doar o experienţă fericită, ci şi un mod de a îmbogăţi zestrea culturală a municipiului.
14 lucrări de artă monumentală, executate de tot atâţia artişti plastici, au fost donate oraşului şi şi-au găsit locul în diferite zone ale acestuia, sporindu-le valoarea estetică.
Interpretarea lor ţine nu doar de o anumită cultură artistică, ea îşi poate avea găsi calea spre sufletele deschise artei, fiecare privitor fiind invitat să înţeleagă cu ochii şi cu mintea atât simbolurile, cât şi mesajele puternice pe care autorii le-au săpat în piatră.
Iată, pe rând, care sunt lucrările din oraş, unde sunt ele amplasate, dimensiunile, materialul folosit şi, ceea ce este cel mai important, cum sunt ele înţelese chiar de cei care le-au creat.

Vas De Ritual

Monument de sculptură ‘VAS DE RITUAL’
Autor: Ei Yanagisawa;
Str. Traian;
„Ideea de bază pleacă de la un loc de purificare de la intrarea în templele sau sanctuarele shinto din Japonia. Lucrarea este exact ceea ce exprimă, un vas de ritual japonez.
Am căutat să aduc la Târgu-Jiu un element din cultura şi tradiţia ţării mele.
Cred că va fi foarte bine pusă în valoare, dat fiind contrastul dintre pânza de apă şi suprafaţa din bazinet.”

Tsukuba – San

Monument de sculptură „Tsukuba – San”
Autor: Masaru Tashiro, prof. la Universitatea TsuKuba , situată în apropiere de Tokio
Loc de amplasare: Strada Traian – Parc, fostul sediu CEC
Material: Calcar de Podeni
„Am intenţionat să fac o sculptură peisagistică, este vorba de Muntele TsuKuba, situat foarte aproape de universitatea în care predau, şi Lacul Sighiasiki.
Mi-am dorit să se oglindească în cerul oraşului Târgu Jiu şi Muntele TsuKuba “.

Transcendere

Monument de sculptură ‘TRANSCEDERE’
Autor: Dumitru Radu
Loc de amplasare: Str. Unirii
Dimensiuni: 4 x 2,2 x 0,6
Material: Calcar de Podeni

“ Trebuie să ne gândim la existenţă în general, ca la o transcedere. Eu exist acum prin lucrarea mea, voi pleca, va rămâne ceea ce am realizat.
Vreau ca lucrarea mea să spună mai mult decât v-am transmis eu şi cred că, în timp, se vor găsi mult mai multe simboluri decât cele pe care le-am dorit şi gândit eu.
Este dorinţa noastră, în general, ca lucrările să se îmbogăţească mai mult teoretic, în planul sensurilor”

Toaca

Monument de sculptură ‘TOACA’

Autor: Ilarion Voinea
Loc de amplasare: Strada Magheru – Zona Spital
Dimensiuni: 6×3,9×1,2
Material: Calcar de Podeni

„Lucrarea se leagă atât de trecerea timpului, în sine cât şi de verbul „a toca“, cu toate conotaţiile lui; trecerea timpului, acest dialog între înălţare şi coborâre, coborârea nu în sensul unei prăbuşiri şi a unei continuităţi, nuanţe, se vede clar, venite din tradiţia noastră dominată de biserica creştină. Ea face parte dintr-un ciclu mai vechi de lucrări, pe care mă bucur că am avut ocazia să-l materializez în piatră, ciclu intitulat „Intuiţii arhetipale“ şi care porneşte de la ideea măsurării timpului ca o cumpănă, acest ritm care a impresionat, niciodată n-am ştiut de ce, al instrumentului banal care se cheamă toaca, şi am încercat, pe puterile mele, să-l transform în glasul pietrei. Sper să fi reuşit să-l fi dus cât mai departe. Ruperile care se văd sunt făcute intenţionat, ele se leagă de aceeaşi trecere a timpului, de aceeaşi scurgere şi aceeaşi revenire.
Raportul dintre verticală şi orizontală se încadrează în numărul de aur şi am încercat să fie cât mai bine dozat în dialogul, în limbajul plastic găsit de mine acolo rolului liniilor oblice. Compoziţia se cheamă Toaca, ea nu are numai înţelesurile pe care vi le-am spus eu, mai are un sens intim, legat de dispariţia mamei mele în această primăvară.
Aşadar, prin memoria ei, vreau să o dedic şi celor care în decembrie 1989 au avut îndrăzneala să tragă cu pieptul în gloanţe, pentru ca noi acum să respirăm un pic mai liber sau să încercăm aerul libertăţii.”

Picatura

Monument de sculptură ‘PICATURA’
Autor : Emilian Popescu
Loc de amplasare : str. Traian, Parc C.N.L.O.
Dimensiuni: 2,2 x 1,4 x 1,6
Material: Calcar de Podeni

“ Lucrarea reprezintă concretizarea unei idei mai vechi, pentru că am făcut, de-a lungul timpului, mai multe lucrări de mici dimensiuni, unele chiar în metal, pe această idee a picăturii, a scurgerii, a efemerului. Mă gândisem, la un moment dat, să dedic această lucrare monumentală eroilor, martirilor din Revoluţie – adică ultima picătură de sânge scursă într-un spaţiu umanizat.
Lucrarea poate avea, însă, multe interpretări. De pildă, poate fi o lacrimă, o lacrimă de bucurie, poate fi o picătură de ploaie – se desprinde, desigur, ideea de efemeritate, picătura de ploaie care apare, pentru ca după aceea să dispară.
După cum vedeţi, m-a interesat jocul acesta de volume, lumină – umbră, joc ce se formează odată cu trecerea soarelui, deci cu schimbarea astrului zilei. Am privit-o ca pe o sculptură modernă, ca pe o formă spaţială, exceptând, bineînţeles, toate simbolurile pe care le poate avea această picătură.;

Peşte Adăpat In Izvor De Lumină

Monument de sculptură ‘PESTE ADAPAT IN IZVOR DE LUMINA’
Autor: Marcel Voinea
Loc de amplasare: Piaţa Centrală
Dimensiuni: 1,05 x 1,05 x 2,5
Material: Calcar de Podeni
„Lucrarea este un simbol; face parte din tematica mea (cu începere din anul 1983), în cadrul căreia am realizat acel “personaj fereastra” (un personaj deja cunoscut în arta plastică românească) şi “peştele”, compus din mai multe icoane.
Peştele este un simbol important al creştinătăţii, de fapt este simbolul lui Hristos.
Luminile sunt cele două ferestre care se văd lateral. Traducerea o las la latitudinea privitorului…”

Personaje

Monument de sculptură ‘PERSONAJE’
Autor: Cătălin Geană,
Loc de amplasare: Parcul Debarcader,
Dimensiuni: 4 x 2 x 0,8,
Material: Calcar de Podeni,

“ Lucrarea este de inspiraţie mai veche, nu este nici prima, nici a doua din această serie pe care o fac, desigur, cu această temă.
A fost gândită pentru un astfel de ambient (a se vedea salcia din spatele lucrărilor).
Titlul lucrării a fost, desigur, influenţat de stilul abord
at”

Masa Lui

Monument de sculptură ‘MASA LUI’
Autor: Mihai Păcurar
Loc de amplasare: Parc – gară
Dimensiuni: 5 x 4 x 4
Material: Calcar de Podeni
„Lucrarea se numeşte Masa Lui, Masa Lui fiind Tatăl meu, Tatăl nostru -… a LUI. A trebuit să mă încarc cu mult curaj să vin să fac o lucrare aici. Masa Lui, fiind o masă nu prea ergonomică, destul de înaltă, la care mai trebuie să creştem un pic ca să ajungem să mâncăm sau să lucrăm la ea.”

Germen

Monument de sculptură ‘GERMEN’
Autor: Paul Popescu
Loc de amplasare: Strada Republicii – Gară
Dimensiuni: 3,2 x 3,2 x 2
Material: Calcar de Podeni
„Lucrarea pe care o vedeţi reprezintă ideea mea materializată, desigur, în funcţie de timpul disponibil şi de materialul pe care am avut şansa să-l trag la sorţi.
Este o idee mai veche, se înscrie într-o tematică intitulată „germen“ , în termenul desul de larg. Aici, cel puţin, am încercat să fac trimitere la codrul e pâine, împărţit în patru de creştinul – şef al casei, şi la perpetuare continuă – bobul de grâu încolţit“

Mergi Sus