Constantin Brâncuşi

Români în cultura universală : „Omagiu lui Brancusi“ la Minsk, Republica Belarus

SCRISOARE DESCHISĂ

Domnului Președinte al României Klaus Iohannis,
Domnului Prim-Ministru Dacian Cioloș,
Domnului Președinte al Senatului Călin Popescu – Tăriceanu,
Domnului Președinte al Camerei Deputaților Florin Iordache,
Domnului Guvernator al Băncii Naționale Mugur Isărescu,
Domnului Viceprim – ministru Vasile Dîncu,
Doamnei Ministru al Culturii Corina Șuteu,
Domnului Ministru al Educației Mircea Dumitru,
Domnului Ministru al Afacerilor Externe Lazăr Comănescu,
Domnului Președinte al Academiei Române Ionel Valentin Vlad,
Domnului Președinte al Institutului Cultural Român, Radu Boroianu

27 noiembrie 2016

S C R I S O A R E    D E S C H I S Ă

Începând din 1985, Institutul de Antropologie Francisc Rainer al Academiei Române a desfășurat cercetări de brâncușiologie instrumentate cu metode intensive, proprii antropologiei structurale și antropologiei simbolice.

Din anul 2010, ca urmare a cercetărilor amintite, deținem, în premieră mondială, date fiabile privind evaluarea culturologică a operei brâncușiene. În baza acestora, semnalăm în atenția forurilor competente că Brâncuși este inițiatorul unui curent artistic distinct în arta veacului 20, simbolismul hylesic (material), neidentificat anterior de studiile de istoria artei din lipsă de metodă.

Continuare »

Avatarurile Cumințeniei pământului

În atelierul brâncușian reconstituit lângă Centrul Georges Pompidou, într-un colț din prima sală, lângă grupul diverselor variante ale Sărutului, se află un soclu-stelă din calcar pe care poate fi admirată fotografia Cumințeniei pământului, fixată sub sticlă.

Din volumul LAtelier Brancusi, publicat în 1997, aflăm la p. 167 că fotografia respectivă a fost făcută chiar de artist și poartă numărul de inventar Ph. 202 / AM 4002-379. Imaginea sălii cu soclul-stelă apare la p. 98. Continuare »

BRÂNCUȘI ÎN ROMÂNIA – Opera fundamentală – Matei Stîrcea-Crăciun


BRÂNCUȘI ÎN ROMÂNIA – Opera fundamentală – Matei Stîrcea-Crăciun

Textul de față este extras din monografia:
Matei Stîrcea-Crăciun, Brâncuși – Limbajele materiei,
Simbolism hylesic, Studiu de hermeneutică a sculpturii abstracte,
Editura Anima, 2010, Copyright© 2010, Biblioteca Congresului, Washington.

Doru STRÎMBULESCU – Conceptul unitar al ansamblului brâncuşian de la Târgu-Jiu în viziunea filosofului Constantin Noica

Dacă antichitatea a cunoscut o culme a creaţiei artistice, prin Phidias, aşa cum Renaşterea italiană, prin Michelangelo, tot aşa, arta secolului XX a fost marcată, în bună măsură, de Brâncuşi. Spre deosebire de cei doi mari înaintaşi ai săi, Brâncuşi rămâne un sculptor a cărui artă continuă să suscite un mare interes din partea specialiştilor, sculptura sa incitând la meditaţie. Continuare »

Florin TOMA – BRÂNCUŞI – 140

O remarcabilă dorinţă de resuscitare a valorilor culturii naţionale a pus stăpânire pe agenda publică a ultimului an, o dorinţă ale cărei justificări nu se ştie câte legături au cu lumea politică, cu istoria contemporană sau cu o înnoire a mesajului unui naţionalism ponderat şi echilibrat. Aşa cum, de altfel, stă şi bine oricărei naţii care-şi respectă statutul, tradiţia şi valoarea. Dar, în mod sigur au cu normalitatea. Recuperarea unor repere spirituale insuficient de bine accentuate până acum în plan axiologic ori aplatizate în memoria colectivă, din cauza vidării de semnificaţie patriotică până la stadiul de simple şi banale locuri comune – reprezintă o iniţiativă nu doar „lăudabilă” (aşa cum se spunea odată, în langajul „culturanicesc”!), ci şi una de performanţă a firescului, în sfârşit. Continuare »

Constantin NOICA – Eseu despre „Cuminţenia Pămîntului”

Către anul 2000, scria Paul Morand prin anii douăzeci, „operele lui Brâncuşi vor împodobi pieţele lumii întregi“. S-ar putea să nu se întîmple chiar aşa cum imagina scriitorul francez, dar ar fi extrem de recomandabil ca una cel puţin dintre operele sculptorului să figureze în toate pieţele lumii: „Cuminţenia pămîntului“.

Într-adevăr, nu se stie dacă la un moment dat nu va veni în inspecţie pe pămînt vreun intendent cosmic, însărcinat cu supravegherea părţii acesteia mai secundare a galaxiei noastre, care să ne întrebe: ,,Sînteţi cuminţi? Este cuminte Pămîntul? Sau să trimitem din cosmos o cometă ca să măture viaţa de pe el?”

Continuare »

O manifestarea culturală de excepţie: „Brâncuşi – dincolo de timp”

Miercuri, 16 martie 2016, la 59 de ani de la trecerea în eternitate a marelui sculptor Constantin Brâncuşi, Consiliul Local și Primăria Municipiului Târgu-Jiu, Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”, Filiala Târgu-Jiu a UAP din România, în parteneriat cu Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu” și Complex Anna Events au organizat la Târgu-Jiu o amplă manifestare culturală, sub genericul „Brâncuși – dincolo de timp”.


Primul eveniment, desfăşurat la Galeriile Municipale de Artă Târgu-Jiu (la orele 15,00), a fost vernisajul excelentei expoziții de sculptură „Tekar”, a cunoscutului artist vizual Tajó. Au fost prezenţi numeroşi artişti, oameni de cultură, actori, profesori şi elevi de la Liceul de Muzică şi Arte Plastice „Constantin Brăiloiu”.
Continuare »

Comemorare Constantin Brâncuşi la Mânăstirea Lainici

Marele sculptor Constantin Brâncuşi a fost comemorat sâmbătă, 12 martie – la 59 de ani de la trecerea sa în eternitate – la Mânăstirea Lainici, loc de pelerinaj al românilor, important obiectiv religios şi turistic din judeţul Gorj, aşezat la mijlocul grandiosului defileu al Văii Jiului. Aceasta s-a înfăptuit printr-o slujbă religioasă în biserica cea nouă, în fapt o catedrală splendidă, inedită prin tematica iconografică şi, mai ales, prin planul său arhitectonic (cuprinzând două biserici suprapuse).

După slujba de pomenire – deosebit de frumoasă, oficiată de un sobor de preoţi în frunte cu stareţul mânăstirii – şi parastas, părintele arhimandrit Ioachim Pârvulescu (cel care conduce cu înţelepciune şi hărnicie acest lăcaş de cult şi care este cunoscut, de asemenea, pentru predici de o excepţională bogăţie şi profunzime) a vorbit despre viaţa şi opera lui Constantin Brâncuşi, prin prisma creştinismului ortodox şi „românismului” acestuia: „Brâncuşi este născut din neamul acesta românesc şi este creştin prin excelenţă. Toată cultura lui, în primul rând şi-a acumulat-o în sătucul nostru gorjean şi românesc şi, ontologic vorbind, el îl are pe Hristos în el şi nu putea să gândească altceva. Toate creaţiile lui, explozive, la nivel mondial, planetar, au fost făcute din această credinţă şi această trăire, din această formare a lui în Gorjul nostru românesc”.

Continuare »

Strategii de cercetare brâncușiologică

Matei Stîrcea-Crăciun
Interviu cu prof. dr. Constantin Aslam
Emisiunea Izvoare de filosofie,
Radio România Cultural, 26 februarie 2016

CA: … Vă propun să începem, cum este și firesc, cu o evaluare a zilei naționale „Brâncuși”, sărbătorită săptămâna trecută. Ați făcut cercetări de peste două decenii în brâncușiologie. Cum vedeți această zi destinată să îl omagieze pe Brâncuș, dar, și să informeze asupra cercetării în domeniu.

MSC: Consider că am intrat într-o nouă etapă de conștientizare a importanței operei brâncușiene. Sărbătoarea națională consacrată zilei de naștere a artistului se justifică pe mai mult planuri, inclusiv ca impuls în zona cercetării.

Continuare »

COMUNICAT DE PRESĂ

Consiliul Local și Primăria Municipiului Târgu-Jiu, Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși” Târgu Jiu, Institutul Cultural Român și Filiala Târgu Jiu a UAP din România, în parteneriat cu Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu” organizează în data de 16 martie 2016 manifestarea „Brâncuși – Dincolo de timp”, cu ocazia împlinirii a 59 de ani de la trecerea în eternitate a marelui sculptor român, Constantin Brâncuși.

AFIS1Miercuri, începând cu ora 15,00, la Galeriile Municipale de Artă din Târgu-Jiu, va avea loc vernisajul expoziției de sculptură „Tekar”, autor Tajó, membru al Filialei Timișoara a UAP din România. Prezintă dr. în arte vizuale Kelemen Gabriel.

În aceeași zi, de la ora 19,00, la Complex Anna Events de pe Insulița Jiului, se va lansa filmul de prezentare a Ansamblului Monumental „Calea Eroilor”, în regia lui Cornel Mihalache.

Seara va continua cu spectacolul „Calea Îngerului Uman”. Muzica și conceptul artistic – Mihaela Vosganian. Invitați: Grigore Leșe, Cristian Lupeș, actorul Mihai Nițu, grupul de muzică și dans contemporan Interart și Cvartetul Passione. Coregrafia – Liliana Iorgulescu; proiecție video – Mihai Cucu. Intrarea se face pe bază de invitații.

Afis 100x70 modificatInvitațiile pot fi găsite la Centrul Brâncuși din Parcul central şi la Centrul de Informare a Cetăţeanului din cadrul Primăriei Târgu-Jiu.

Continuare »

Mergi Sus