Scrieri despre Brâncuşi

BRÂNCUȘI – ARTĂ, ESENȚĂ, ÎNȚELEPCIUNE

„Aforismul este pentru Brâncuși exact ceea ce era pentru gândirea populară proverbul: o condensare de înțelepciune, adică o concentrare extraordinară a unui sclipitor conținut filosofic, un fulger și o săgeată de lumină – asupra experienței omenești”, scria Constantin Zărnescu în cartea sa, „Aforismele și textele lui Brâncuși” (ediția a III-a, Editura Cartimpex, Cluj, 1998).

Considerat primul scriitor român care se apleacă asupra acestor prețioase ziceri ale maestrului din Hobița, C. Zărnescu le adună, le grupează și le oferă publicului român într-o primă ediție în anul 1980. Multe dintre acestea au fost găsite de autor în lucrări ale numeroșilor exegeți care i-au urmărit cariera artistului, sculptori și pictori, critici și discipoli, scriitori, colecționari și mulți alții. Și totuși, câteva dintre ideile și concepțiile orale ale lui Brâncuși (căci aforismele sale circulau, la începutul activității sale pariziene, doar în varianta orală) au văzut lumina tiparului pentru prima dată în anul 1925. Irina Codreanu, discipolă a artistului, îi cere permisiunea de a aduna și publica, sub semnătura ei, un mănunchi de aforisme mai vechi despre sculptură și concepția de lucru ale marelui sculptor. Cuvântul tipărit nu era un lucru care să-l încânte pe Brâncuși, pentru că el era fidel unei credințe vechi potrivit căreia „orice idee, o dată scrisă, devine un lucru închis, mort, în zidul de cărți din biblioteci” (C. Zărnescu, „Aforismele și textele lui Brâncuși”, Ed. Cartimpex, Cluj, 1998, p. 29). Tocmai datorită șlefuirii continue, așa cum făea și cu lucrările în piatră, lemn sau bronz, ideile lui Brâncuși circulau în mai multe variante, deveneau din ce în ce mai cuprinzătoare și, în același timp, esențiale. Continuare »

CONSTANTIN BRÂNCUŞI – 63 DE ANI DE LA TRECEREA SA ÎN ETERNITATE!

Sorana Georgescu-Gorjan – Un text pentru cei „vrednici de neuitare”

Datorie de mulțumire” pentru cei „vrednici de neuitare” care au făcut ca Ansamblul să existe…

Viața mea a fost un șir de miracole”, spunea Brâncuși. Putem afirma că și înfăptuirea Ansamblului monumental de la Târgu-Jiu a fost un miracol. Singura creație de for public a sculptorului, inaugurată acum 80 de ani la Târgu-Jiu, a pus orașul pe harta artei mondiale.

Primul război mondial, pe care-l numim „războiul de întregire”, a dus la împlinirea idealului de veacuri al neamului nostru – Marea Unire. Eroismul ostașilor care s-au jertfit pentru patrie i-a făcut pe urmași să dorească să le nemurească amintirea. S-au ridicat peste tot troițe, monumente comemorative, mai mici sau mai mari. Orașul Târgu-Jiu se mândrea cu implicarea populației în apărarea urbei la bătălia de la Podul Jiului din 14 octombrie 1916. O placă memorială pusă la pod în octombrie 1920 amintea tuturor că „Aci bătrânii, femeile, cercetașii și copiii Gorjului au oprit năvala vrăjmașe apărându-și cu vitejie căminurile.” Continuare »

Brâncuși despre artă și artiști

Artistul este cel ce iubește lucrurile pentru ceea ce sunt, nu pentru a și le băga în buzunar. (volumul „Așa grăit-a Brâncuși”, Sorana Georgescu-Gorjan, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2012, p. 71)

Originalul acestui aforism a apărut în limba franceză sub următoarea formă:

Un artist – quequ’un qui aime les choses par ce qu’elles sont, pas pour les mettre dans sa poche. (Dation Brancusi, 2003, p. 94; Brâncuși inedit 2004, p. 67)

Brâncuși despre artă și artiști

Nu căutați formule obscure sau mistere. Eu vă dau bucurie curată. (volumul „Așa grăit-a Brâncuși”, Sorana Georgescu-Gorjan, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2012, p. 66)

Originalul acestui aforism a fost identificat în limba franceză sub următoarea formă:

Ne chercez pas de formules obscures ou de mystères. Cest de la joie pure que je vous donne. (Brummer Gallery Cataloque, 1933-34, fss; Dation Brancusi, 2003, p. 134 fss; Giedion-Welcker, 1959b, p. 220, tr. Jolas/Leroy)

Brâncuși despre artă și artiști

În artă ceea ce contează este bucuria. Nu e nevoie să înțelegi. Ești fericit că vezi? Ajunge. (volumul „Așa grăit-a Brâncuși”, Sorana Georgescu-Gorjan, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2012, p. 66)

Originalul acestui aforism a fost identificat în limba franceză sub următoarea formă:

En art, ce qui importe, cest la joie. Pas besoin de comprendre. Vous êtes heureux de voir? Cest tout. (Vessereau, 1930, p. 118)

Brâncuși despre artă și artiști

Nu există artiști, ci numai oameni care simt nevoia să lucreze în bucurie, să cânte asemeni păsărilor. De îndată ce apare artistul, arta dispare. (Jianu, 1946, p. 45; volumul „Așa grăit-a Brâncuși”, Sorana Georgescu-Gorjan, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2012, p. 57)

Brâncuși despre artă și artiști

În artă nu trebuie căutată naivitatea. Nu naivitate vedem în arta primitivă, ci forță și voință. Cu cât este mai mare și mai puternică voința, cu atât mai mult ne apare naivitatea, dar nu este naivitate. Este marea voință care merge sau care iese de la sine fără să fie convertită sau împiedicată de nimic. Este frumosul care se naște ca o plantă și se dezvoltă conform destinului său. (volumul „Așa grăit-a Brâncuși”, Sorana Georgescu-Gorjan, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2012, p. 63)

Brâncuși despre artă și artiști

Pentru a face artă liberă și universală, trebuie să fii Dumnezeu ca să creezi, rege ca să comanzi și sclav ca să execuți. (volumul „Așa grăit-a Brâncuși”, Sorana Georgescu-Gorjan, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2012, p. 57)

Originalul acestui aforism a fost identificat în limba franceză sub următoarea formă:

Pour faire dart libre et universel, il faut être Dieu pour créer, Roi pour commander et esclave pour exécuter. (Hulten et al., 1986, p. 232; Dation Brancusi, 2003, p. 93; Brâncuși inedit 2004, p. 66)

Brâncuși despre artă și artiști

Arta nu trebuie privită ca o iscusință. Ea trebuie să reprezinte frumosul așa cum este, în cadrul și la locul său. (volumul „Așa grăit-a Brâncuși”, Sorana Georgescu-Gorjan, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2012, p. 57)

Originalul acestui aforism a fost identificat în limba franceză sub următoarea formă:

L’art ne doit être regardé comme un savoir-faire. Il doit nous représenter le beau tel qu’il est, dans son cadre et sa place. (Dation Brancusi, 2003, p. 92; Brâncuși inedit 2004, p. 74)

Brâncuși despre artă și artiști

Arta se naște intuitiv, fără rațiune preconcepută, căci ea este rațiunea însăși care nu poate fi explicată a priori. (Brâncuși inedit, 2004, p. 61; volumul  „Așa grăit-a Brâncuși”, Sorana Georgescu-Gorjan, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2012, p. 54)

Brâncuși despre artă și artiști

Săpând necontenit fântâni interioare, am dat de izvorul vieții fără de moarte și al tinereții fără bătrânețe. Așa e arta: tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte. (Nicolăescu-Plopșor, în Potopin, 1970, p. 4; volumul  „Așa grăit-a Brâncuși”, Sorana Georgescu-Gorjan, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2012, p. 53)

Mergi Sus