Sorana Georgescu-Gorjan

Brâncuși despre artă și artiști

Artistul este cel ce iubește lucrurile pentru ceea ce sunt, nu pentru a și le băga în buzunar. (volumul „Așa grăit-a Brâncuși”, Sorana Georgescu-Gorjan, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2012, p. 71)

Originalul acestui aforism a apărut în limba franceză sub următoarea formă:

Un artist – quequ’un qui aime les choses par ce qu’elles sont, pas pour les mettre dans sa poche. (Dation Brancusi, 2003, p. 94; Brâncuși inedit 2004, p. 67)

Brâncuși despre artă și artiști

Nu căutați formule obscure sau mistere. Eu vă dau bucurie curată. (volumul „Așa grăit-a Brâncuși”, Sorana Georgescu-Gorjan, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2012, p. 66)

Originalul acestui aforism a fost identificat în limba franceză sub următoarea formă:

Ne chercez pas de formules obscures ou de mystères. Cest de la joie pure que je vous donne. (Brummer Gallery Cataloque, 1933-34, fss; Dation Brancusi, 2003, p. 134 fss; Giedion-Welcker, 1959b, p. 220, tr. Jolas/Leroy)

Brâncuși despre artă și artiști

În artă ceea ce contează este bucuria. Nu e nevoie să înțelegi. Ești fericit că vezi? Ajunge. (volumul „Așa grăit-a Brâncuși”, Sorana Georgescu-Gorjan, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2012, p. 66)

Originalul acestui aforism a fost identificat în limba franceză sub următoarea formă:

En art, ce qui importe, cest la joie. Pas besoin de comprendre. Vous êtes heureux de voir? Cest tout. (Vessereau, 1930, p. 118)

Brâncuși despre artă și artiști

Nu există artiști, ci numai oameni care simt nevoia să lucreze în bucurie, să cânte asemeni păsărilor. De îndată ce apare artistul, arta dispare. (Jianu, 1946, p. 45; volumul „Așa grăit-a Brâncuși”, Sorana Georgescu-Gorjan, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2012, p. 57)

Brâncuși despre artă și artiști

În artă nu trebuie căutată naivitatea. Nu naivitate vedem în arta primitivă, ci forță și voință. Cu cât este mai mare și mai puternică voința, cu atât mai mult ne apare naivitatea, dar nu este naivitate. Este marea voință care merge sau care iese de la sine fără să fie convertită sau împiedicată de nimic. Este frumosul care se naște ca o plantă și se dezvoltă conform destinului său. (volumul „Așa grăit-a Brâncuși”, Sorana Georgescu-Gorjan, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2012, p. 63)

Brâncuși despre artă și artiști

Pentru a face artă liberă și universală, trebuie să fii Dumnezeu ca să creezi, rege ca să comanzi și sclav ca să execuți. (volumul „Așa grăit-a Brâncuși”, Sorana Georgescu-Gorjan, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2012, p. 57)

Originalul acestui aforism a fost identificat în limba franceză sub următoarea formă:

Pour faire dart libre et universel, il faut être Dieu pour créer, Roi pour commander et esclave pour exécuter. (Hulten et al., 1986, p. 232; Dation Brancusi, 2003, p. 93; Brâncuși inedit 2004, p. 66)

Brâncuși despre artă și artiști

Arta nu trebuie privită ca o iscusință. Ea trebuie să reprezinte frumosul așa cum este, în cadrul și la locul său. (volumul „Așa grăit-a Brâncuși”, Sorana Georgescu-Gorjan, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2012, p. 57)

Originalul acestui aforism a fost identificat în limba franceză sub următoarea formă:

L’art ne doit être regardé comme un savoir-faire. Il doit nous représenter le beau tel qu’il est, dans son cadre et sa place. (Dation Brancusi, 2003, p. 92; Brâncuși inedit 2004, p. 74)

Brâncuși despre artă și artiști

Arta se naște intuitiv, fără rațiune preconcepută, căci ea este rațiunea însăși care nu poate fi explicată a priori. (Brâncuși inedit, 2004, p. 61; volumul  „Așa grăit-a Brâncuși”, Sorana Georgescu-Gorjan, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2012, p. 54)

Brâncuși despre artă și artiști

Săpând necontenit fântâni interioare, am dat de izvorul vieții fără de moarte și al tinereții fără bătrânețe. Așa e arta: tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte. (Nicolăescu-Plopșor, în Potopin, 1970, p. 4; volumul  „Așa grăit-a Brâncuși”, Sorana Georgescu-Gorjan, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2012, p. 53)

Brâncuși despre artă și artiști

Arta este o oglindă în care fiecare vede ceea ce gândește. (volumul  „Așa grăit-a Brâncuși”, Sorana Georgescu-Gorjan, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2012, p. 52)

Originalul acestui aforism a fost identificat în limba franceză sub următoarea formă:

L’art c’est un miroir dans laquel chacun voit ce qu’il pense. (Dation Brancusi, 2003, p. 92; Brâncuși inedit, 2004, p. 72)

Brâncuși despre artă și artiști

Nu munca în sine este grea, ci să-ți menții condiția pentru a o face. (volumul  „Așa grăit-a Brâncuși”, Sorana Georgescu-Gorjan, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2012)

Originalul acestui aforism a fost identificat în limba engleză sub următoarea formă:

It is not the work itself, it is to keep oneself in condition to do it, that is difficult. (Dudley, 1927, p. 126; cf. Bach, 1987, p. 324)

Mergi Sus