Personalitati ale culturii gorjene

CONSTANTIN BRANCUSI

19 februarie 1876 – 16 martie 1957

Figură centrală în mișcarea artistică modernă, Constantin Brâncuși este considerat unul din cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea. Sculpturile sale se remarcă prin eleganța formei și utilizarea sensibilă a materialelor, combinând simplitatea artei populare românești cu rafinamentul avantgardei pariziene. Verticalitatea, orizontalitatea, greutatea, densitatea cât și importanța acordată luminii și spațiului sunt trăsăturile caracteristice ale creației lui Brâncuși. Opera sa a influențat profund conceptul modern de formă în sculptură, pictură și desen.

Constantin Brâncuși a eliberat sculptura de preponderența imitației mecanice a naturii, a refuzat reprezentarea figurativă a realității, a preconizat exprimarea esenței lucrurilor, a vitalității formei, a creat unitatea dintre sensibil și spiritual. În opera sa, Brâncuși a oglindit felul de a gândi lumea a țăranului român. Prin obârșia sa țărănească, și-a aflat rădăcinile adânci ale operei sale în tradițiile, miturile și funcția magică a artei populare românești. Brâncuși a relevat lumii occidentale dimensiunea sacră a realității.

TUDOR VLADIMIRESCU

1780 (?) – 27 mai 1821

Tudor Vladimirescu este considerat un erou naţional.

În timpul domniei lui Constantin Ipsilanti a ajuns mare comis, vătaf de plai la Cloşani şi mare sluger. În războiul ruso-turc din perioada 1806-1812 a luptat vitejeşte contra turcilor, fiind decorat de ruşi cu „Ordinul Sfântul Vladimir cu spadă” şi ridicat la rangul de ofiţer.

După moartea domnitorului Alexandru Şuţu, a hotărât să ridice steagul revoluţiei pentru mai multă dreptate înăuntru şi pentru libertate în afară. La 23 ianuarie 1821, a ajuns la Padeş, în Câmpia Soarelui, unde, în faţa mulţimii formată din panduri şi ţărani a citit Proclamaţia prin care chema poporul la luptă.

Din timpul discuţiilor pe care le-a avut cu reprezentanţii Comitetului de oblăduire de la Bucureşti, a rămas celebru răspunsul său: „Patria este norodul şi nu tagma jefuitorilor!”.

Trădarea eteriştilor a condus la înăbuşirea răscoalei. La 26 mai 1821, Tudor a fost adus la Târgovişte, iar Ipsilanti, conducătorul Eteriei, l-a dat pe mâna a doi ofiţeri cruzi care l-au schingiuit şi i-au tăiat capul în dimineaţa zilei de 27 mai 1821.

Revoluţia lui Tudor Vladimirescu a marcat sfârşitul domniilor fanariote şi revenirea la domniile pământene în Ţara Românească.

Ecaterina Teodoroiu

14 ianuarie 1894 – 22 august 1917

Din 1916, documentele de război şi amintirile contemporanilor atestă că Ecaterina Teodoroiu este prezentă la mai toate acţiunile importante din zona frontului, în calitate de cercetaşă şi soră medicală la spitalul din Tg-Jiu.

A luat parte la luptele de la Podul Jiului, din ziua de 14 octombrie 1916, când locuitorii oraşului, în majoritate bătrâni, femei şi copii, au respins atacul trupelor germane care vroiau să treacă Jiul. Este recompensată cu Ordinul „Virtutea cercetăşească în aur de război”, Ordinul “Virtutea militară de război clasa a II-a” şi gradul de sublocotenent.  Se reîntoarce pe front, în Moldova şi preia comanda unui pluton din Compania a 7-a a regimentului 43/59 infanterie.

Cade răpusă de gloanţele inamice la 22 august 1917, în lupta de pe Dealul Secului, rostind celebrele cuvinte: “Înainte băieţi, nu vă lăsaţi, sunteţi cu mine!”.

A fost înmormântată în zona frontului la 23 august 1917, iar în 1921, osemintele sale au fost deshumate şi aduse la Tg-Jiu. În 1936 au fost depuse în interiorul mausoleului din Piaţa Victoriei din Tg-Jiu, între clădirea prefecturii şi catedrală. Mausoleul este opera sculptoriţei Miliţa Petraşcu, ridicat la iniţiativa Arethei Tătărescu, preşedinta Ligii Femeilor Române din Gorj.

Gheorghe Magheru

1804 – 23 martie/4 aprilie 1880

Gheorghe Magheru s-a născut în anul 1804, în curtea bisericii din Bârzeiu de Gilort (azi comuna Albeni). S-a distins prin patriotism şi curaj încă din tinereţe, în războiul ruso-turc din 1828-1829, apoi s-a dedicat magistraturii.

A fost prefect de Gorj în 1833 şi apoi prefect de Romanaţi, preşedinte de magistrat (primar al Tg-Jiului) între 1840-1842, ministru de finanţe în guvernul provizoriu din timpul Revoluţiei de la 1848, căpitan general al trupelor de dorobanţi şi panduri şi inspector general al guardiilor naţionale.

A înfiinţat şcoli cu câte doi dascăli în satele unde avea moşii şi a suportat toate cheltuielile de funcţionare pentru acestea. A înfiinţat o farmacie în Tg-Jiu şi a încurajat industria manufacturieră prin donaţii.

În anul 1864 a dat supuşilor de pe moşia personală, din Cojani, pământul cuvenit prin Legea rurală, fără a avea pretenţia despăgubirilor.

În anul 1860 şi apoi între 1864 – 1868 a fost ales deputat de Gorj. A decedat la 23 martie/4 aprilie 1880 la Bucureşti şi a fost înmormântat la Tg-Jiu.

CHRISTIAN TELL

S-a născut în oraşul Braşov, provenind dintr-o familie originară din Şomăneşti – Teleşti, judeţul Gorj. Se considera cu mândrie „fiu al Gorjului”. După anul 1830 s-a apropiat de mişcările progresiste ale vremii, militând pentru eliberare naţională, propăşire socială şi unire.

În anul 1843 a fondat, împreună cu I.Ghica şi N. Bălcescu Societatea secretă „Frăţia”.  Activitatea militară, desfăşurată mai bine de două decenii, a contribuit la recunoaşterea lui Christian Tell ca şef militar al Revoluţiei de la 1848, iar la proclamarea guvernului revoluţionar provizoriu, a fost numit şef al oştirii şi avansat la gradul de colonel. La 20 iunie 1848, prin decret al guvernului provizoriu, a fost înălţat la rangul de general şi şef al armatei regulate, urmărind înzestrarea armatei şi amplasarea judiciară a unităţilor militare.

După înăbuşirea Revoluţiei de la 1848, a fost scos din armată şi apoi exilat, alături de ceilalţi 21 de conducători revoluţionari. Timp de 8 ani, până în iunie 1857, a stat în Turcia, unde a primit o pensie de la sultan.

Între septembrie 1857 şi mai 1883, a fost de mai multe ori deputat de Gorj (Tg-Jiu). A îndeplinit de mai multe ori funcţia de ministru, în mai multe guverne. A murit la 12 februarie 1884, în Bucureşti.

Susțineți personalităţile culturale gorjene

Galerie deschisă propunerilor dumneavoastră!

Susțineți personalităţile culturale gorjene, trimiteți-ne propunerile dumneavoastră cu câteva cuvinte care să-i recomande. Mulţumim!
Continuare »

Gheorghe Grigurcu

Gheorghe Grigurcu

Mihai Țopescu

Mihai Țopescu

Mergi Sus