O istorie locală

Arta și cultura în Târgul lui Brâncuși

Târgu-Jiu, oraş al interferenţelor culturale

Un rol important în afirmarea spirituală a Gorjului, judeţ care în 1912 avea 230.000 locuitori (95,8% în mediul rural şi 4,2%, respectiv 9763 locuitori, în Târgu-Jiu, singurul oraş la acea dată)  l-a avut reşedinţa, care cunoaşte în această perioadă o dezvoltare remarcabilă, devenind centrul cel mai important, atât din punct de vedere economic, cât şi cultural . Locuitorii, proprietari de pământ, meseriaşi, comercianţi, funcţionari îşi leagă viaţa statornic de pământul pe care-l cultivă, de negoţul pe care-l fac, de meseria aleasă. Ei îşi denumesc uliţele după specificul muncii: Olari, Pietrari, Dogari, Cărămidari, Negustori etc.
Beneficiind de o poziţie favorabilă şi de o climă blândă, oraşul avea 2.432 locuitori în 1869, 3.346 în 1880, 6.634 în 1900 şi în jur de 7.000, în 1905. Utile pentru discuţia noastră poate fi şi structura naţională: în 1880 erau 3.092 români, 139 germani, 42 sârbi, 32 evrei, 25 unguri, 4 greci, 3 italieni, un englez şi un francez. În 1900 erau 5.504 români, 1.151 supuşi străini (majoritatea români ardeleni) şi 79 fără cetăţenie .
Continuare »

Fotografii din Târgul de altădată

Mergi Sus