O LICITAŢIE DE SFÂNTUL ANDREI…

SORANA GEORGESCU-GORJAN

Sorana Georgescu-Gorjan

Sorana Georgescu-Gorjan

Amatorii de Brâncuși își amintesc, desigur clipele astrale când la licitațiile de la Christie’s au apărut lucrări pierdute sau uitate ale sculptorului – superba Pasăre în văzduh din marmură, din 1922-23, fosta proprietate a Léoniei Ricou, adjudecată la 4 mai 2005 pentru 27,5 milioane dolari, sau lucrarea în lemn Doamna L.R., din colecția Yves Saint Laurent, care a obținut prețul record de 29,2 milioane euro la 29 februarie 2009.
În ziua Sfântului Apostol Andrei, primul chemat, ocrotitorul României, marți 30 noiembrie 2010, la Paris, frumoasa clădire a palatului Marcel Dassault, de la numărul 7 din Rond-point des Champs-Elysées, a găzduit o licitație mai deosebită, “Obiecte din Fondul Brâncuși, provenite din colecția Alexandru Istrati și Natalia Dumitrescu”.
Ne amintim că la 12 aprilie 1956, Constantin Brâncuși îi instituise legatari universali pe cei doi pictori care i-au stat alături în ultimii săi ani de viață – Alexandru Istrati (1915-1991) și Natalia Dumitrescu (1915-1997).
Galeria Artcurial, care în decursul anilor s-a ocupat de valorificarea picturilor acestora, a fost alegerea firească pentru realizarea licitației obiectelor din fondul Brâncuși, provenite de la legatarii universali ai artistului. Dl Theodor Nicol, moștenitorul Nataliei Dumitrescu, a încredințat Galeriei respectivele obiecte. Francis Briest, co-președintele Galeriei, a studiat colecția timp de câteva luni, a colaborat cu Muzeul Național de Artă Modernă de la Centrul Pompidou și a alcătuit un catalog cuprinzător, frumos ilustrat. Obiectele din fondul Brâncuși au fost expuse pentru public în zilele de 27-29 noiembrie între orele 11 și 19 și în ziua de 30 noiembrie între 11 și 15. Licitația a început seara la ora 21.30 și s-a încheiat târziu noaptea. Se pare că în sală erau puțini participanți, majoritatea ofertelor făcându-se prin telefon.
Cele 54 de loturi au fost grupate în trei categorii – Mobile și obiecte fabricate sau transformate de Constantin Brâncuși (loturile 86-106); Opere sculptate de Constantin Brâncuși (loturile 107-109); Obiecte diverse (loturile 110-137).
***
Este bine de știut că monografia închinată lui Brâncuși de către legatarii săi, publicată la Editura Flammarion în 1986 împreună cu Pontus Hulten, cuprinde un catalog al operelor lui Brâncuși, în ordine cronologică. Sunt consemnate 218 titluri pentru perioada 1898-1954. Între acestea figurează lucrări dăruite soților Istrati în 1948-50, cum ar fi așa-zisele sculpturi din fier forjat, datate 1928, intitulate Crémaillère (Cârlig pentru atârnat ceaune), nr. 168, și Signal (Semnal), nr. 169, o bucată de lemn cu incizii intitulată Portret, nr. 180, și datată 1930, precum și o Coloană a Sărutului, nr. 202, datată 1935, formată dintr-un stâlp din macheta din gips a Porții sărutului, așezat pe un soclu triplu din piatră, gips și piatră.
În continuarea catalogului operelor, volumul soților Istrati înregistrează un Catalog al mobilelor și obiectelor făurite de artist (de la nr. 219 la 261). O parte din mobile se află în prezent în Atelierul reconstituit. O bună parte din obiecte au intrat în colecția legatarilor universali, ca donație de la sculptor, și constituie porțiunea cea mai interesantă a masei de licitat.
Domnul Nicol a donat Atelierului Brâncuși de la Centrul Pompidou obiecte din gips – cocul lui Nancy Cunard, fragmente de lintou din macheta porții –, o formă din lemn, un gramofon, un proiector, lămpi de laborator.

***
Din cele 54 de loturi, opt nu au fost adjudecate – sculpturile din fier forjat, pupitrul mobil, o valiză și câteva grupaje de obiecte mărunte. S-a vândut cel mai bine Coloana sărutului, adică stâlpul din machetă pe soclu (949. 892 euro), deși sub evaluarea optimistă. Cel mai mic preț l-a obținut lupa (383 euro).
Au interesat obiectele din aramă ciocănită și cele legate de atelierul fotografic. Au avut succes și obiectele care figurează în fotografiile brâncușiene – lampa cu soclu din piatră și tijă de cupru sau lanterna din tablă roșie, vizibile pe masa rotundă din atelier în fața căreia stă așezat artistul, ținând în mână autodeclanșatorul –, sau cele cu o poveste – furca cioplită de artist în 1923 după vizita în România cu Eileen Lane, frumosul șurub de teasc, căruia i-am consacrat un material separat. Râșnița și ceaunul de prăjit cafea, fotografiate cândva de artist, ne vorbesc despre renumitele cafele turcești pregătite de el, dar și de proiectul nerealizat al ilustrării manualului de ghicit în zațul cafelei, în colaborare cu Mary Romany și Harry Kemp.
Pe unii participanți la licitație i-au atras obiectele strâns legate de viața artistului – sobița din tablă nituită, cu care-și încălzea laboratorul fotografic, pipa de mare fumător, fluierul ce-i alina dorul de țară, alambicul în care-și făcea singur țuica, cutia de scrisori, în care primea misive din întreaga lume, valiza cu haine, acoperită de etichete de hoteluri sau transatlantice, mărturii ale călătoriilor sale, bastoanele, vasele din gips sau marmură, farfuriile de tablă, cuțitele de inox. Au interesat și obiectele făcute pentru vecinii săi – scaunele de grădină, andrelele, ciurul pentru cenușă, căușele din tablă, scândura pentru scurs apa.
Cădelnița din fier, cu care Brâncuși obișnuia să tămâieze atelierul, stă mărturie a momentelor petrecute de el ca paracliser sau cantor în bisericile ortodoxe. Din amintirile soților Istrati știm că de ultima Bobotează, artistul cânta „În Iordan, botezatu-te-ai Cristoase” și psalmodia “Cele rele să se spele, cele bune să se adune”. Despre legătura artistului cu credințele din copilăria sa vorbesc potcoava prinsă cândva pe ușa atelierului, menită să îndepărteze relele, căușul pentru topit plumb în vederea aflării viitorului, precum și formele din plumb.
Se pare că lingura sau căușul pentru topit plumb a stârnit cel mai mare interes la licitație. Amintea de vechile practici divinatorii legate de aflarea ursitului, când, în anumite momente ale anului, fetele nemăritate puneau apă rece într-un recipient, topeau plumb în lingură și-l turnau în apă. După formele care apăreau din plumb se prognoza viitorul. În cazul de față, formele obținute erau o rață, un crocodil, o cămilă, un avion….
În prefața catalogului Artcurial, Francis Briest mărturisește că cele câteva luni petrecute în preajma obiectelor făurite de Brâncuși i-au dăruit „o lecție de viață”, „încântare pentru suflet și hrană pentru spirit”.
Ce păcat că după licitația din ziua Sfântului Andrei nimeni nu se mai poate bucura de această lecție de viață, căci obiectele adjudecate s-au risipit care încotro, nu știm unde…Pentru cei ce-l iubesc pe Brâncuși, ar fi fost important să fi putut fi adunate la un loc, întregind imaginea omului Brâncuși, atât de generos cu prietenii și atât de legat de credințele, tradițiile și meșteșugurile din patria sa.

Mergi Sus