Sorana Georgescu-Gorjan susţine Ansamblul Monumental „Calea Eroilor” pentru UNESCO

ANSAMBLUL MONUMENTAL BRÂNCUŞIAN şi UNESCO

Este meritorie inițiativa Centrului Cultural Brâncuși din Târgu-Jiu de a atrage toate energiile în sprijinirea urgentării includerii pe lista UNESCO a Ansamblului Monumental realizat de Constantin Brâncuși în capitala Gorjului.

Ansamblul figurează încă din 1991 pe o listă tentativă, dar valoarea sa îl face demn de a intra pe lista definitivă.

Să ne amintim că în 1973 sculptorul William Tucker scria:

Este singura sculptură a timpurilor moderne care poate fi asemuită cu marile monumente ale Egiptului, ale Greciei și ale Renașterii, dar este orientată spre viitor, situându-se în pragul unei noi ere a sculpturii, profundă, liberă și abstractă fără compromisuri.

Ionel Jianu preciza că ansamblul monumental din Târgu-Jiu reunește trei arte – sculptura, arhitectura și urbanistica – și că poate fi considerat ca cel mai reușit monument din lumea întreagă consacrat morților din primul război mondial. Întreg ansamblul e conceput ca o procesiune a sufletelor eroilor cu trei popasuri în drum către înălțarea la cer: Masa tăcerii, Poarta sărutului, Coloana fără sfârșit. Geniul urbanistic al lui Brâncuși a integrat întreg orașul în cinstirea eroilor, plasând monumentele pe o axă care începe de la malul Jiului – apa curgătoare simbolizând fluiditatea vieții –,  trece prin grădina  publică și se desfășoară pe Calea Eroilor, o Via Sacra care duce de la un capăt la celălalt al urbei.

Tot Jianu subliniază faptul că acest ansamblu exprimă sentimental cosmic al lui Brâncuși, manifestat prin reunirea celor patru elemente fundamentale ale lumii: apa – pornirea de la râul Jiu ; pământul – aleea din grădină, Masa tăcerii incorporată pământului și Calea Eroilor; focul – flacăra iubirii care asigură triumful asupra morții în Poarta sărutului; aerul – avântul Coloanei fără sfârșit care escaladează văzduhul în drumul către cer.

La baza înțelepciunii ancestrale exprimate în opera lui Brâncuși se află ideea ciclului și a metamorfozei cosmice.

Valoarea universală a artei lui Brâncuși este asigurată de întoarcerea la izvoare și la formele primordiale, de dimensiunea spirituală a formelor pure , de dialogul artistului cu lumea în întregul ei și de setea sa de absolut. Opera lui arată cum trebuie folosită întâlnirea între specificul național și vocația de universalitate.

Poziția lui Brâncuși în istoria artei este singulară, întrucât arta sa înglobează atât viitorul cât și trecutul arhaic. Temele majore ale concepției sale artistice se regăsesc în motivele ansamblului monumental de la Târgu-Jiu, sprijinind meditația sa despre viață și moarte, despre materialitate și spiritualitate.

Sorana Georgescu-Gorjan

Mergi Sus