În luna august 2023, în sălile Muzeului Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”, a putut fi vizionată expoziția „The shape of a woman”, a artistului vizual Ștefan Strâmtu (curator: Dorina Cioplea-Văduva). Organizatorii au fost Consiliul Județean Gorj, Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”, Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși” și Uniunea Artiștilor Plastici din România.

Expoziția a fost gîndită ca un ansamblu care reunește mai multe stiluri și tehnici artistice: pictură (ulei, culori acrilice și pastel în cretă colorată și sepia), modelaj (ipsos și pastă acrilică) și sculptură (lemn). Lucrările de pictură sunt net predominante, aparținând unor stiluri diverse (figurativ și abstract), fiind utilizate adesea simboluri.

Expoziția este dedicată femeii și statutului ei într-o lume ce pare să aparțină încă bărbaților, dar care se află într-o continuă schimbare. În picturile figurative corpul femeii este subiectul principal. Predomină portretele, în care sunt surprinse, mai ales, personalitatea și starea de spirit a femeii, în diversele sale ipostaze. Este folosită în acest sens, mai ales, alegoria. Se observă o exagerare la nivelul corpului, iar culorile sunt sugestive (de exemplu culoarea roșie, care exprimă focul dragostei pasionale și al sexualității).

Prin diverse reprezentări și/sau utilizând simboluri (cum ar fi „doamna cu coasa”, care în mod clasic trimite la moarte) sunt exprimate, adesea, idei abstracte.

Modelajele în ipsos (cu patină acrilică) sugerează, de asemenea, forme feminine, mai ales coapse și tors.

Sculptura în lemn, cu o poziție centrală, pare să facă legătura între toate celelalte lucrări aflate în diversele încăperi (sala roșie, sala verde etc.).

În unele opere sunt exprimate stările negative (pentru că, nu-i așa, totul pornește de la minte) care influențează adesea o femeie în gânduri, vorbe și atitudine,  dar pe care aceasta nu le poate exprima datorită „zidului de prejudecăți” construit de societate.

În alte opere sunt exprimate stările de grație, rafinamentul, dragostea curată și forța misterioasă a femeii sensibile.

În ceea ce privește modul în care artistul apreciază situația actuală a femeii, el ne-a declarat următoarele: „Am început să simt unele lucruri, din experiență, în ceea ce privește feminitatea, așa cum ar fi vibrația interioară a femeilor. Și mă refer la forma lor interioară, pe care acestea nu o exteriorizează, însă, în mod conștient. Deși trăim în secolul XXI, sunt încă multe filtre și limite, prejudecăți care nu lasă femeia să-și exprime anumite trăsături care țin de calitate, dar care sunt definitorii pentru ea. Nu vreau să fac un tipar… Vreau doar să deschid porțile, mințile și să încurajez femeile să se exprime pe ele însele și nu ce așteaptă lumea de la ele. Situația este așa de complexă încât, de fapt, din punctul meu de vedere, unicitatea o dă expresia interioară. Suntem diferiți, dar încercăm să ne pliem pe situații în funcție de standarde deja create care, chipurile, ar reprezenta normalul și realitatea. Eu consider că normalitatea este unicitatea. Ceea ce se vede acum exprimat în lume este, de fapt, un fals și nu este de dorit ca să ne încadrăm aici cu toții”.

Expoziția, care exprimă în esență valențele feminității, este situată sub auspiciile valorilor umanismului contemporan și ne obligă să conștientizăm o gamă largă de sensibilități pe care femeia din societatea modernă este nevoită să le reprime.

Dr. Sorin Buliga

Muzeul Național „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu a adăpostit în data de 7 septembrie 2023, expoziția de artă digitală „Schițe și mistificări metafizice”, a artistului vizual Cătălin Negrea. La vernisaj au vorbit Denisa Șuță, managerul muzeului, și artistul Viorel Surdoiu, care au scos în evidență noutatea acestui tip de expoziție.

Cătălin Negrea este absolvent al Facultății de Design (2004), unde devine și asistent universitar (din 2007), și al Facultății de Arte Plastice din Timișoara (2008). Se dedică designului, publicității și artelor digitale, fiind atras în special de tehnicile digitale moderne din cadrul artelor vizuale. Se reîntoarce în orașul natal, Târgu Jiu, în anul 2016, și ocupă postul de profesor de arte plastice la Liceul de Arte „Constantin Brăiloiu”. Este notabil faptul că, în calitate de asistent universitar, a format specialiști în domeniile Grafic designului, Designului de produs și Game designului cu toate diviziunile sale, așa cum ar fi Character Design, Environment Design etc. Unii dintre studenții săi au ajuns să lucreze la firme prestigioase, în țară sau în străinătate, așa cum ar fi Ubisoft. El continuă să formeze viitorii specialiști, ca profesor la liceul de artă din Târgu Jiu.

Artistul a început să utilizeze computerul ca o alternativă a tehnicilor clasice, fiind influențat în prealabil și de modul de lucru specific lumii designului. La început, se juca cu mouse-ul, încercând să creeze desene digitale, înainte de avea o tabletă profesională. Ulterior, modul său de lucru a devenit din ce în ce mai sofisticat, în paralel cu dezvoltarea tehnologiei, ceea ce a implicat utilizarea unor programe avansate 2D și 3D (Adobe Photoshop, Autodesk, 3D Studio Max, Pixologic Z Brush), în care au fost realizate diverse imagini: picturi digitale, fotomanipulări digitale, modelări 3D și sculpturi digitale. Atent la acest demers tehnic, care necesită, mai ales, cunoștințe din domeniul graficii pe calculator, el îmbrățișează, cu prietenie, și noile tehnologii ale inteligenței artificiale.

Expoziția „Schițe și mistificări metafizice” este un experiment vizual, în care artistul propune tehnici digitale cunoscute și mai puțin cunoscute, pentru obținerea unor soluții expresive. El cochetează cu mediul digital și cu noile tehnologii de tip AI (inteligența artificială). Proiectul are un demers ludic, plecând de la diverse schițe cu caracter suprarealist aflate în caietele sale de studiu, care sunt apoi scanate, prelucrate și introduse în programele amintite mai sus, generând diverse noutăți compoziționale și cromatice, cu un caracter utopic, amintind de expresionismul figurativ.

Artistul ne-a declarant următoarele: „Expoziția este un alt experiment suprarealist, cu trimiteri antagonice către pop-suprarealism și către alte forme vizuale de simbolism oniric, cu o viziune satirică și cu un aspect ludic. Prin acest demers artistic, eu propun o lume sensibilă, irațională, cu trimiteri metafizice către tensiuni firești împrumutate din spațiul cotidian. O astfel de artă implică, în primul rând, o înțelegere de adâncime a psihologiei umane, propunând în special portretul colectiv, cu toate aspectele sale satirice. Povestea poate merge mai departe, către o zonă a fantasticului (pe care unii ar putea s-o identifice și cu cea de tip Science fiction) dar, de fapt, este vorba despre o desprindere din spațiul suprarealist. Această tehnică intră și în zona cercetării, având în vedere faptul că inteligența artificială devine un instrument complex de investigare”.

Este notabil faptul că o astfel de expoziție are un caracter cert de noutate pentru spațiul gorjean, fiind și printre foarte puținele realizate la nivel național, propulsându-l astfel pe autor printre pionierii acestui tip inedit de artă.

Dr. Sorin Buliga

Centrul de Cercetare Documentare și Promovare “Constantin Brâncuși”, în parteneriat cu Filiala Târgu Jiu a Uniunii Artiștilor Plastici din România, organizează joi 14 septembrie 2023, ora 17.00, la Galeriile de Artă „Constantin Brâncuși „din Târgu Jiu, (strada Traian nr. 27, parter) vernisajul expoziției de pictură “GLISSANDO”, a artistului Sorin Dumitrescu Mihăești, membru al Filialei Pitești a UAP din România. Cuvânt de deschidere – Conf.univ.dr. Vasile Fuiorea. Curator – Mariana Frătița. Expoziția este deschisă publicului până pe 30 septembrie 2023.

Consiliul Local și Primăria Municipiului Târgu Jiu, Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”, Filiala Târgu Jiu a UAP, Uniunea Artiștilor Plastici din România și Muzeul Județean „Alexandru Ștefulescu” au continuat în acest an o frumoasă tradiție artistică: Simpozionul Național de Pictură și Grafică „Iosif Keber”. Acesta a avut loc la Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj de la Curtișoara, în perioada 22 – 31 august 2023. El face parte dintr-o manifestare artistică mai amplă, numită Atelierele „Constantin Brâncuși” din cadrul programului „Esența lucrurilor”.

Curatorii sunt artistul Vasile Fuiorea (președintele Filialei Târgu Jiu a UAP din România), pentru secțiunea „Pictură” și artistul  Florin Gheorghiu (vicepreședintele filialei), pentru secțiunea „Grafică”, aceștia participând la simpozion alături de ceilalți artiști vizuali: Iliana Gheorghiu, Georgiana Brandt, Cătălin Negrea, Daniel Semenescu, Florin Hutium, Gheorghe Plăveți (pictură) și Cristina Cioplea, Anca Maria Stănciulescu și Bogdan Epure (grafică). Toți artiștii sunt membri ai Filialei Târgu Jiu a UAP din România. Ei oferă câte două lucrări Municipiului Târgu Jiu, care se vor alătura celorlalte opere din simpozioanele precedente, pentru a spori patrimoniul cultural al orașului. Vernisajul simpozionului a avut loc la Galeriile Municipale de Artă „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, în ultima zi a lunii august.

Vasile Fuiorea consideră că „locul pentru desfășurarea simpozionului a fost ales pe motivul că acesta abundă de elemente etnografice din arhitectura arhaică românească”. El a prezentat câteva aspecte privind opera fiecărui artist, astfel: V. Fuiorea a realizat lucrări abstracte, impresiile sale fiind provocate mai mult de starea și specificitatea anotimpului pe care le resimte în acel loc, de trecerea vară-toamnă, dimineață-răcoare sau prânz-caniculă, decât de elementele arhitecturale din cadrul muzeului; Gh. Plăveți face o sinteză între elemente din arhitectura populară și elemente religioase, transpusă pe pânză; Daniel Semenescu găsește repere de spiritualitate arhaică, pe care le combină cu elemente mitologice personalizate; Florin Hutium combină elemente ale arhitecturii populare cu elemente simbolice proprii (de exemplu, luând o matrice arhitecturală a unei case pe care o trece prin filtrul propriei sale creații); Cătălin Negrea se apleacă asupra semnului antropomorf și realizează compoziții pseudofigurative, în care culoarea își dispută supremația cu desenul; Georgiana Brandt, o artistă cu o reală deschidere spre arta contemporană, vine cu o pictură informală, unde se găsesc elemente care se revendică din hărți cu vedere aeriană, cu structuri materiste, cu pastă bogată dublată de o scriitură grafică amplasată în compoziția cromatică; Iliana Gheorghiu realizează lucrări de artă sacră, care se revendică de la iconografia artei bizantine, personalizată în propria creație.

Florin Gheorghiu apreciază că artiștii care aparțin secției de grafică au căutat mai ales simboluri și semnificații în acest „domiciliu de referință al folclorului gorjean, al unei civilizații care a fost scrisă în mii de ani”. Aici, în cadrul caselor vechi, se pot vedea elemente de sculptură decorativă pe prispe, uși, stâlpi, asteriale, căpriori și grinzi de lemn, care se regăsesc și în vestigiile civilizației dacice de pe teritoriul țării noastre, așa cum se pot vedea în marile muzee ale României. Tot aici au fost strămutate și două biserici, care au constituit „cheia spirituala a acestei tabere”: prima este o ctitorie a Bălașei Cornoiu (la 1821), iar cea de a doua a aparținut familiei Tătărescu.

Pe curator l-a inspirat lemnul vechi al clădirilor tradiționale, care emană o anumită ospitalitate și căldură, ce permite perceperea mai intimă a ceea ce numim „tradiția românească” și, de aceea, el a propus artiștilor să facă xilogravură. Aceasta este o tehnică de imprimare pe relief înalt, lucrarea realizându-se în oglindă, ținând cont mai ales de jocurile de tip lumină/umbră. În ceea ce privește matrița (placa de lemn), care este un element component al tehnicii, se poate spune că astăzi nu se mai cere să respecți canonul obișnuit, adică să mergi pe un anumit tip de lucrătură în lemn. El, de pildă,  a folosit și tehnica frotajului sau a utilizat lemn de textură, precum OSB-ul, încercând să aducă astfel și o notă de noutate în ceea ce privește expresia plastică și grafică.

Artistul Bogdan Epure a căutat să realizeze imagini mai de impact, exploatând contrastul lumină/umbră. Cristina Cioplea a creat grafica în tehnica linogravurii, realizată pe linoleum, ducând-o spre zona instalației. Anca Stănciulescu a realizat grafică de șevalet, prin elementele plastice obținute apropiindu-se de restul participanților de la pictură, aducând astfel „pacea” între cele două arte.

Manifestarea se înscrie ca un succes în seria simpozioanelor de acest tip, desfășurate sub egida pictorului Iosif Keber (a doua personaliatate artistică a Gorjului, după Constantin Brâncuși) și realizate inițial strict cu artiști gorjeni, la care s-au adăugat ulterior și alți pictori din România și din străinătate. În perioada 2007-2014, Centrul Brâncuși a organizat Tabăra Națională de Pictură „Iosif Keber”, cu teme diverse și în locații diferite: Curtișoara (2007), Sighetu Marmației (2008), Pulkau (Austria, 2009), Tekija (Serbia, 2010) și Runcu (2014, atunci când a avut și participare internațională). După anul 2015, tabăra se mută la Rânca sau la Runcu, fiind transformată în simpozion internațional de pictură, sub egida Simpozionului Internațional „Atelierele Brâncuși”.

Sorin Buliga

Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”, Consiliul Local și Primăria Municipiului Târgu Jiu, Primăria Comunei Peștișani, Uniunea Artiștilor Plastici din România și Filiala Târgu Jiu a UAP au organizat în luna august manifestarea artistică Atelierele „Constantin Brâncuși”, ediția 2023, din cadrul programului „Esența lucrurilor”.  Aceasta a cuprins mai multe evenimente: Simpozionul internațional de sculptură, Simpozionul de pictură și grafică „Iosif Keber”, Concursul de arhitectură „Acasă la Brâncuși” și Concursul de benzi desenate „Acasă la Brâncuși”.

Concursul de arhitectură „Acasă la Brâncuși” s-a desfășurat în perioada 7-31.08.2023 și a avut ca temă „Crearea și integrarea celor trei porți de acces în comuna Peștișani”. Curatorul acestuia a fost arhitectul Viorel Dorel Pasăre. Au participat 15 concurenți, iar vernisarea proiectelor câștigătoare a avut loc în ultima zi a lunii august, la Muzeul Național „Constantin Brâncuși”.

Sorin Buliga

Atelierele „Constantin Brâncuși”, Târgu Jiu, ediția 2023.

Simpozionul Național de Pictură și Grafică „Iosif Keber” și

Concursul de Benzi Desenate „Acasă la Brâncuși”.

Consiliul Local și Primăria Municipiului Târgu Jiu, Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”, Filiala Târgu Jiu a UAP, Uniunea Artiștilor Plastici din România, Muzeul Județean „Alexandru Ștefulescu” și Liceul de Arte „Constantin Brăiloiu” vă invită la deschiderea Simpozionului Național de Pictură și Grafică „Iosif Keber”, care va avea loc la Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj de la Curtișoara, în data de 22 august, orele 13.00.

Simpozionul, care face parte din manifestarea artistică Atelierele „Constantin Brâncuși”, ediția 2023 (ce cuprinde mai multe evenimente), se va ține la Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj de la Curtișoara, în perioada 22-31.08.2023, și are drept curatori pe artistul Vasile Fuiorea (președintele Filialei Târgu Jiu a UAP din România), pentru secția „Pictură” și pe artistul  Florin Gheorghiu (vicepreședintele filialei), pentru secția „Grafică”.

Vor participa următorii artiști vizuali: Iliana Gheorghiu, Georgiana Brandt, Cătălin Negrea, Daniel Semenescu, Florin Hutium, Gheorghe Plăveți (pentru pictură) și Cristina Cioplea, Anca Maria Stănciulescu și Bogdan Epure (pentru grafică).   

În paralel cu acest eveniment inaugural se va desfășura și deschiderea Concursului de Benzi Desenate „Acasă la Brâncuși”, la care participă elevi din clasele IX-XII. Regulamentul concursului va fi postat pe site-ul instituției.

Sorin Buliga