Prof. Florin Rogneanu – Directorul Muzeului de Artă Craiova
CONSTANTIN BRÂNCUŞI – sculptorul luminii

Gândul, acest imaterial şi neîntrupat neglăsuit, se lasă greu prins în mrejele limbajului, oricare ar fi tipul acestuia. Iar odată prins, el îşi pierde ceva din libertatea lui dintâi, din dinamica şi vastitatea sa, devenind prizonier al unor forme fixe. Poate, dacă l-am relua printr-o multitudine de forme „fixe”, am reuşi să ne apropiem mai mult de el. Sau, poate, dacă am căuta să-l surprindem din mai multe unghiuri deodată, adică lingvistic, plastic-pictural, plastic-formal (sculptural) şi dinamic-muzical am fi mai aproape de adevărul lui dintâi. Oricum am proceda, credem că este foarte clar că revelarea gândului necesită o serie de etape succesive fără a fi siguri că i-am pătruns esenţa sau că i-am intuit întreaga arie. Continuare »

La 30 noiembrie 2010, Galeria Artcurial din Paris a găzduit o licitație mai specială – obiecte din fondul Brâncuși, provenite din colecția legatarilor săi universali, Alexandru Istrati și Natalia Dumitrescu.

44 de loturi vândute, din 52

S-au licitat obiecte făurite sau doar transformate de sculptor, pentru uzul celor doi pictori care i-au stat alături în ultimul său deceniu de viață, câteva sculpturi dăruite acestora și câteva obiecte personale ale artistului.
Continuare »

Dragă românule, gorjene Constantin Brâncuşi,

Iată, ne-am adunat şi în acest an, în preajma zilei tale de naştere, aducându-ne aminte că la 19 februarie 1876 te-ai născut şi că aşa-i frumos şi creştineşte să sărbătorim cei 135 de ani de la naştere ta.
Continuare »

Sergiu Nistor – ANSAMBLUL CALEA EROILOR DIN TARGU JIU SI LISTA PATRIMONIULUI MONDIAL UNESCO (format pdf)

În anii din urmă, într-o lucrare semnată de regretatul brâncuşiolog Ion Pogorilovschi (Polemice, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2006), este reluată o mai veche dispută pe tema Coloanei ca posibilitate de realizare artistică, înaltă de 60 de metri. Artistul ar fi avut în minte această posibilă realizare, dar realitatea de la faţa locului, îndeosebi posibilităţile tehnice, nu ar fi fost pe măsura „visului de perfecţiune” nutrit de artist. (Să menţionăm că, în corespondenţa din anii 1955-56, cu Barnet Hodes din Chicago, artistul ar fi dorit să ridice, după cum precizează în scrisoarea din 26 iunie 1956, o Coloană înaltă „de 300 pieds en acier inoxydable”, ba chiar una de 400 de metri din acelaşi material: „Si cela peut être fait en acier inoxydable POLI, ce sera une des merveilles du monde” (scrisoarea din 5 decembrie 1956, cf. Friedrich Teja Bach, Constantin Brancusi. Metamorphosen plastischer Form, 1987, Partea a patra, set de scrisori reprodus la pag. 243-248).
Continuare »

Constantin Brâncuşi şi-a amintit, toată viaţa, trei călătorii ale sale, devenite mitice: una la Târgu Jiu, la 10 ani, lucrând într-un atelier de boiangerie (până ce l-a găsit mama sa şi l-a readus în cămin); alta la Craiova (unde, ca băiat de restaurant, la „Casa Zamfirescu”, confecţionează  o vioară dintr-un ambalaj de portocale şi, sprijinit de clientela bogată şi uimită a acesteia), este înscris la „Şcoala de arte şi meserii”, între 18794-1899, învăţând sculptura în lemn, tâmplăria, rotăria, turnătoria; iar a treia călătorie, cu totul fabuloasă şi fascinantă, pe jos, glob trotter, timp de şase luni, intrând în „Capitala Luminilor”, de ziua Franţei, în 14 iulie 1904.
Continuare »