Se împlinesc, pe 14 ianuarie 2018, zece ani de când istoricul și criticul de artă, dar în egală măsură scriitorul și publicistul Barbu Brezianu, a părăsit fizic spațiul cultural al României. În cei aproape 99 de ani de viață, Barbu Brezianu a trăit istoria țării sale cu toate zbuciumările și convulsiile sociale, a cunoscut oameni remarcabili și s-a format în preajma unor titani ai culturii române. În ceea ce privește contribuția sa la cunoașterea operei și vieții lui Constantin Brâncuși, este suficient să menționăm doar monografia „Brâncuși în România”, prima de acest fel care a inventariat lucrările din țară ale marelui sculptor, dar și reperele biografice, cu plecările și călătoriile artistului, cu expozițiile și numeroasele întâlniri pe care acesta le-a avut cu artiști celebri ai vremii sale.
Barbu Brezianu s-a născut pe 18 martie 1909 la București, unde a parcurs clasele primare și a absolvit Liceul „Spiru Haret”. Într-un interviu publicat în revista „Formula AS” la împlinirea vîrstei de 90 de ani (nr. 9/1999), își aducea aminte de profesorul său de matematică, Dan Barbilian, alias poetul Ion Barbu. Acesta, văzând că tinerii de la secția umană a liceului nu au nicio legătură cu matematica, dar scoteau o revistă de literatură foarte bună, „Vlăstarul”, a renunțat la programa școlară și le-a propus o altfel de oră de curs: „Barbilian a citit Vlăstarul și a văzut că «troglodiții» sînt preocupați de literatură. La ora următoare, a venit în clasă și ne-a spus: «Uite cum o să facem: n-o să vă mai predau matematică, vă dau la fiecare o problemă să o învățați pe dinafară, ca un papagal, pentru examen, iar la ore o să ne ocupăm de poezie. Ați citit ceva de Edgar Poe? Dar de Mallarmé ați auzit?» și a început să scoată din servietă volumele, că venise pregătit, și să ne citească, și să ne explice. De atunci încolo, orele cu el au fost extraordinare. De-abia le așteptam. Citeam și comentam pe Rimbaud, Lautréamont, Valéry… eram vrăjiți de acest cenaclu improvizat…”.