Dacă antichitatea a cunoscut o culme a creaţiei artistice, prin Phidias, aşa cum Renaşterea italiană, prin Michelangelo, tot aşa, arta secolului XX a fost marcată, în bună măsură, de Brâncuşi. Spre deosebire de cei doi mari înaintaşi ai săi, Brâncuşi rămâne un sculptor a cărui artă continuă să suscite un mare interes din partea specialiştilor, sculptura sa incitând la meditaţie. Continuare »

O remarcabilă dorinţă de resuscitare a valorilor culturii naţionale a pus stăpânire pe agenda publică a ultimului an, o dorinţă ale cărei justificări nu se ştie câte legături au cu lumea politică, cu istoria contemporană sau cu o înnoire a mesajului unui naţionalism ponderat şi echilibrat. Aşa cum, de altfel, stă şi bine oricărei naţii care-şi respectă statutul, tradiţia şi valoarea. Dar, în mod sigur au cu normalitatea. Recuperarea unor repere spirituale insuficient de bine accentuate până acum în plan axiologic ori aplatizate în memoria colectivă, din cauza vidării de semnificaţie patriotică până la stadiul de simple şi banale locuri comune – reprezintă o iniţiativă nu doar „lăudabilă” (aşa cum se spunea odată, în langajul „culturanicesc”!), ci şi una de performanţă a firescului, în sfârşit. Continuare »

Către anul 2000, scria Paul Morand prin anii douăzeci, „operele lui Brâncuşi vor împodobi pieţele lumii întregi“. S-ar putea să nu se întîmple chiar aşa cum imagina scriitorul francez, dar ar fi extrem de recomandabil ca una cel puţin dintre operele sculptorului să figureze în toate pieţele lumii: „Cuminţenia pămîntului“.

Într-adevăr, nu se stie dacă la un moment dat nu va veni în inspecţie pe pămînt vreun intendent cosmic, însărcinat cu supravegherea părţii acesteia mai secundare a galaxiei noastre, care să ne întrebe: ,,Sînteţi cuminţi? Este cuminte Pămîntul? Sau să trimitem din cosmos o cometă ca să măture viaţa de pe el?”

Continuare »

Marele sculptor Constantin Brâncuşi a fost comemorat sâmbătă, 12 martie – la 59 de ani de la trecerea sa în eternitate – la Mânăstirea Lainici, loc de pelerinaj al românilor, important obiectiv religios şi turistic din judeţul Gorj, aşezat la mijlocul grandiosului defileu al Văii Jiului. Aceasta s-a înfăptuit printr-o slujbă religioasă în biserica cea nouă, în fapt o catedrală splendidă, inedită prin tematica iconografică şi, mai ales, prin planul său arhitectonic (cuprinzând două biserici suprapuse).

După slujba de pomenire – deosebit de frumoasă, oficiată de un sobor de preoţi în frunte cu stareţul mânăstirii – şi parastas, părintele arhimandrit Ioachim Pârvulescu (cel care conduce cu înţelepciune şi hărnicie acest lăcaş de cult şi care este cunoscut, de asemenea, pentru predici de o excepţională bogăţie şi profunzime) a vorbit despre viaţa şi opera lui Constantin Brâncuşi, prin prisma creştinismului ortodox şi „românismului” acestuia: „Brâncuşi este născut din neamul acesta românesc şi este creştin prin excelenţă. Toată cultura lui, în primul rând şi-a acumulat-o în sătucul nostru gorjean şi românesc şi, ontologic vorbind, el îl are pe Hristos în el şi nu putea să gândească altceva. Toate creaţiile lui, explozive, la nivel mondial, planetar, au fost făcute din această credinţă şi această trăire, din această formare a lui în Gorjul nostru românesc”.

Continuare »

Matei Stîrcea-Crăciun
Interviu cu prof. dr. Constantin Aslam
Emisiunea Izvoare de filosofie,
Radio România Cultural, 26 februarie 2016

CA: … Vă propun să începem, cum este și firesc, cu o evaluare a zilei naționale „Brâncuși”, sărbătorită săptămâna trecută. Ați făcut cercetări de peste două decenii în brâncușiologie. Cum vedeți această zi destinată să îl omagieze pe Brâncuș, dar, și să informeze asupra cercetării în domeniu.

MSC: Consider că am intrat într-o nouă etapă de conștientizare a importanței operei brâncușiene. Sărbătoarea națională consacrată zilei de naștere a artistului se justifică pe mai mult planuri, inclusiv ca impuls în zona cercetării.

Continuare »