La peste 75 de ani distanță de la metalizarea sa în iulie 1938, Coloana fără Sfârșit încă naște dispute cu privire la cea mai potrivită soluție de acoperire. În cadrul Simpozionului „Brâncușiana” desfășurat la Târgu-Jiu în zilele de 19 și 20 februarie a.c., unul dintre distinșii invitați care face parte din grupul de la Rm Vâlcea, și anume ing. Mihai Sporiș, a propus ca posibilă soluție de acoperire a Coloanei aurirea acesteia. Domnia sa a motivat că astfel se va da un plus de strălucire Ansamblului.

Ideea a mai fost prezentată și cu alte ocazii de către prof.dr. Ion Mocioi, care argumentează că o astfel de soluție ar fi fost propusă chiar și în vremea lui Brâncuși, dar că lipsa mijloacelor financiare ar fi împideicat Guvernul Tătărescu să o pună în aplicare. Din păcate pentru susținătorii acestei idei, nu există și dovezi scrise în acest sens.

În replică, doamna Sorana Georgescu-Gorjan, fiica inginerului Ștefan Georgescu-Gorjan, cel care a supravegheat direct lucrările de turnare a modulelor la Atelierele Centrale Petroșani și de ridicare a Coloanei Infinite la Tg-Jiu în anii 1937-1938, și care deține și corespondența dintre inginer și artist cu privire la soluțiile tehnice (Brâncuși fiind în acea perioadă la Paris), ne-a transmis următoarele precizări:

La 11 noiembrie 1976, ora 12, la Târgu-Jiu,  regretatul inginer Ștefan Georgescu-Gorjan i-a acordat un interviu vicepreședintelui Comitetului de Cultură și Educație din acea vreme, Ion Mocioi, interviu înregistrat la magnetofon de către acesta. Inginerul a consemnat cele spuse într-un rezumat aflat în arhiva Gorjan. În iarna lui 1996, în revista „Brâncuși”, an II, nr. 3-4 (7-8), la p. 14 a fost publicat acel rezumat.

„Interviu înregistrat la magnetofon  la Tg. Jiu, 11 Noe 1976, ora 12 (de către tov. Mocioi, vicepreșed. cult. educ.)

1) Am arătat cum s-a procedat pentru metalizarea Coloanei a treia oară (după cea din 1964/65)

2) Am arătat că aurirea Coloanei nu este indicată, deoarece Brâncuși a dorit ca  „metalizarea să fie galbenă” (telegrama)

3) Am opinat pentru plantarea de flori în rondul din jurul  Coloanei, rond protejat de un gard viu pitic, pentru a împiedica pe nepoftiți să se apropie de  coloană spre a o mîzgăli. Am recomandat crearea unei  „perdele” de copaci pe laturi (nu pe cea care taie axul)

4) Masa „festivă”, denumire dată de nu știu cine, a fost o masă respinsă de Brâncuși, care a cerut să fie făcută o alta (actuala Masă a Tăcerii). Deși masa așa-zis festivă se găsește în axul Brâncuși, spre ieșirea spre R. Vâlcea, nu e nici o pagubă dacă se mută în altă parte.

6) Proiectul arhit. peisagist Rebhuhn poate fi utilizat pentru amenajarea parcului, acel arhitect fiind renumit pentru aranjamentele florale din București, înainte de al 2-lea răzb. mondial.

7) Strângerea tuturor relicvelor de la Brâncuși în casa fostă Bălănescu din Tg. Jiu – inclusiv masa „festivă” – mi se pare o idee bună.

De asemenea, crearea în casă a unui muzeu Brâncuși, cu copii de la lucrările sale, (cât mai fidele ca reproducere) mi se pare foarte indicată, ca și înființarea, în aceeași casă, a unei colecții documentare Brâncuși, cu tot ce s-a scris despre el.”

ss. Șt. Georgescu-Gorjan 12 Noe 1976

În corespondența dintre sculptor și inginer nu apare nicăieri ideea auririi Coloanei. De altfel, întreg complexul este realizat cu materiale modeste, piatră, fontă, oțel, spre deosebire de cele folosite de alții – marmură, granit- . Brâncuși nu agrea grandilocvența…, a mai adăugat d-na Sorana Georgescu-Gorjan.