CONSTANTIN ZĂRNESCU – 70

Prezența domnului Zărnescu este întotdeauna tonică. Zâmbetul pe care îl arborează permanent, echilibrul cuvântării nu lasă loc de dubii cu privire la locul de unde provine. Un ardelean sadea, ai zice. Numai că această devenire s-a întâmplat de-a lungul a peste cinci decenii de locuire în Cluj. Pentru că originile sale sunt la Lăpușata-Lădești, în Vâlcea, unde a văzut lumina zilei pe 24 martie 1949. Adică acum 70 de ani, ani pe care i-a trăit fructuos, cu multe împliniri familiale și profesionale.

Legătura sa cu orașul Târgu-Jiu este definită de pasiunea pentru artistul-simbol al acestor locuri, Constantin Brâncuși. Specializat în arta scrierii, Constantin Zărnescu nu s-a aventurat pe un teren bătut de alții cu mai multă sau mai puțină grație, acela al exegezei brâncușiene, fie ea din perspectivă istorică, biografică, filosofică sau critică, ci a pus o bornă la începutul unui drum pe care încă nu-l parcursese nimeni în întregime și cu luare-aminte: aforismele lui Brâncuși. Volumul a apărut pentru prima dată în anul 1980, la Editura Scrisul Românesc, cu o prefață de Marin Sorescu. Acesta găsea mai potrivit titlul de „Proverbe la Masa Tăcerii”, decât „Aforismele și textele lui Brâncuși”. Poetul oltean aprecia în mod remarcabil capacitatea lui Constantin Zărnescu de a evoca aforismele: „Este foarte greu să povestești cimilituri […] Deși nu face parte din tagma filosofilor, ori a criticilor de artă, autorul posedă organul «ideii»”. La rândul său, marele filosof Constantin Noica aprecia „Aforismele şi textele” lui Brâncuşi, publicate de C. Zărnescu, drept „studii foarte adânc lucrate şi au meritul că privesc, în principal, Opera lui Brâncuşi în România“.

De-a lungul a peste trei decenii și jumătate, lucrarea a fost reeditată, completată și adăugită, apărând în șase ediții numai la Scrisul Românesc din Craiova. În cea de a șaptea ediție (2016) s-au adunat, prin efortul continuu al autorului, 500 de aforisme, maxime și texte, înțelepciuni și confesiuni. Constantin Zărnescu consideră că odată cu ultima ediție a „Aforismelor și textelor lui Brâncuși” se poate vorbi „despre un Brâncuși poet (scriitor, autor) nu doar de aforisme, ci practicant al genurilor literare; așadar: poeme, legende, parabole, istorisiri, scenarii, elegii, lamentații, portrete literare, chiar epigrame”.

Constantin Zărnescu a debutat publicistic în anul 1971, pe vremea când era încă student la Facultatea de Filologie a Universității din Cluj. A colaborat la numeroase reviste: „Tribuna“, „Echinox“, „Steaua“, „România literară“, „Luceafărul“, „Ramuri“, „Contemporanul“ ş.a. Debutul editorial se produce cu romanul „Clodi Primus” (1974), distins cu Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor, urmat de alte romane: „Meda, mireasa lumii” (1979), „Ieşirea la mare” (1985), „Teii înfloresc pentru Irina” (1992), „Cartea României Mari” (1993). Ca orice scriitor care se respectă, C. Zărnescu a încercat toate genurile literare. „Regina Iocasta” (1981) este o tragedie politică, pentru care a obținut Premiul pentru dramaturgie la Festivalul Naţional „I. L. Caragiale“. Piesa a fost montată pe scena Teatrului Naţional din Târgu Mureş (1991)¹.

Constantin Zărnescu este o prezență constantă la manifestările omagiale dedicate lui Brâncuși, astfel că alegerea sa în Consiliul științific al Centrului de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși” Târgu-Jiu a venit firesc. Experiența și contribuția sa la cunoașterea personalității artistice a marelui sculptor gorjean au condus la îmbogățirea conținutului manifestărilor și comunicărilor științifice prezentate în cadrul colocviilor, conferințelor și simpozioanelor organizate la Târgu-Jiu.

Cu ocazia împlinirii a șapte decenii de viață, îi urăm domnului Constantin Zărnescu multă sănătate, inspirație la scris și puterea de a ne bucura pe mai departe cu creațiile sale literare! La mulți ani!

 

 

 

 

 

---