One Step to Infinity Brâncuși – UNESCO 2024

Ansamblul Monumental „Calea Eroilor”, realizat de Constantin Brâncuși în Târgu Jiu, în perioada 1937-1938, a primit aviz favorabil de decizie pentru înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Acest eveniment excepțional a fost anunțat deja de Institutul Național al Patrimoniului și de Ministerul Culturii.  Decizia finală și anunțul oficial vor fi făcute la 28 iulie a.c., de către Comitetul Patrimoniului Mondial UNESCO, întrunit la New Delhi, în India. La finalul ședinței comitetului, autoritățile române vor primi recomandări în ceea ce privește protejarea operelor lui Brâncuși de la Târgu Jiu.

Siturile Patrimoniului Mondial UNESCO sunt obiective de importanță pentru patrimonial cultural sau natural, așa cum este descris în Convenția Patrimoniului Mondial, semnată în anul 1972. Patrimoniul cultural este format din monumente, operele ansamblului brâncușian intrând, în acest caz, în categoria „sculpturilor monumentale”.

Dosarele au fost întocmite de echipe multidisciplinare, coordonate de Institutul Național al Patrimoniului (INP). Misiunea tehnică a ICOMOS (International Council of Monuments and Sites, ONG care acceptă pe listă diversele obiectivele culturale) la Târgu Jiu, organizată de INP, a fost aceea de a evalua, pe teren, ansamblul brâncușian, în colaborare cu autoritățile locale. S-a urmărit, mai ales, modul în care ansamblul îndeplinește condițiile de autenticitate și de integritate, managementul bunului cultural, implicarea comunității locale în protejarea și punerea în valoare a acestuia și atitudinea ei față de înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial. În urma vizitei lor la Târgu Jiu, din anul 2023, reprezentanții UNESCO au prezentat concluzii favorabile înscrierii pe listă a ansamblului brâncușian.

Această realizare are mai multe avantaje: recunoașterea în plan mondial a valorii capodoperei brâncușiene de la Târgu Jiu (și, în general, a moștenirii spirituale a lui Brâncuși), conservarea în cele mai bune condiții a pieselor sale sculpturale, implementarea unor programe de protecție, restaurare și valorificare, realizate de profesioniști în domeniul conservării patrimoniului cultural, dezvoltarea turismului și, implicit, a economiei locale.

Pentru a onora acest eveniment de importanță națională, Consiliul Local și Primăria Municipiului Târgu Jiu, Consiliul Județean Gorj și Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”, împreună cu numeroși parteneri, vor organiza manifestarea culturală „One Step to Infinity. Brâncuși – UNESCO 2024”, în data de 28 iulie, pentru a fi în acord cu decizia finală și anunțul oficial de înscriere a ansamblului sculptural pe lista Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Manifestarea va debuta în Parcul Coloanei fără Sfârșit, la ora 10.00, cu un spectacol susținut de Ansamblul Folcloric „Maria Lătărețu” al Școlii Populare de Artă „Constantin Brâncuși” (dirijor, Lucian Ciucă).

Vernisajul expoziției de pictură contemporană „Armonii vizuale”, cu lucrări realizate în Simpozioanele de pictură „Constantin Brâncuși”, va avea loc la ora 13.00, la Galeria de Artă „Constantin Brâncuși”, din str. Traian (curatori sunt artiștii Gheorghe Dican și Fuiorea Vasile; prezintă criticul de artă Luiza Barcan).

Dezvelirea busturilor importantelor personalități ale Gorjului, Gheorghe și Arethia Tătărescu, va fi un moment așteptat de mulți târgujieni și va avea loc în Parcul Arethia Tătărescu, la ora 14.00. Tot aici, vor fi prezentate publicului mai multe documente ce îi privesc pe soții Tătărescu. Parteneri la acest eveniment sunt Universitatea „Constantin Brâncuși” și Direcția Județeană a Arhivelor Naționale Gorj. Prezintă Sorin Buliga. 

O interesantă expoziție de fotografie, documente și obiecte din arhiva Soranei Georgescu-Gorjan, sub genericul „Brâncuși în arhiva Gorjan”, va fi prezentată la Cula de pe digul Jiului din Parcul Central, la ora 15.00 (de către Ion Țîrlea). Arhiva a fost donată anul trecut Centrului „Brâncuși”, care este și organizatorul evenimentului. Tot aici va avea loc, ca o noutate pentru Târgu Jiu, experiența de realitate virtuală „Dialog cu Brâncuși”, a artistului Florin Marc, în care un „avatar Brâncuși” va interacționa cu publicul și va răspunde întrebărilor puse. Acest proiect a fost inclus în manifestările Centrului „Brâncuși” din acest an și a fost prezentat la ICR București și la Muzeul de Arheologie „Callatis” din Mangalia.

Seara, în Parcul Coloanei fără Sfârșit, vor avea loc mai multe evenimente:

 La ora 19.00, un spectacol extraordinar susținut de Ansamblul Artistic Profesionist „Doina Gorjului”. Orchestra este dirijată de Florin Chirițoiu și Aurel Blondea, iar corpul de balet este condus de maestrul Valeriu Saraolu (invitați de onoare: Mihaela și Ciprian Istrate);

La ora 21.20, spectacolul de teatru-dans „Zborul”. Regia, coregrafia, scenariul și light design-ul aparțin artistului Ștefan Lupu (partener: Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu”);

          La ora 22.15, un spectacol de muzică clasică, în interpretarea Orchestrei Simfonice București (solistă, soprana Irina Baianț);

La ora 23.30, un spectacol multimedia, video mapping, drone și pirotehnic, prezentat de Codruța Florescu.

Menționăm și faptul că, în decursul aceleași zile, vor putea fi vizitate în Parcul Coloanei fără Sfârșit și atelierele de creație ale meșterilor populari: Ungureanu Daciana – artă decorativă, Ciuncanu Irina – port tradițional, Drăghescu Claudia – țesături, Ecovescu Tiberiu – iconărit, Preduț Marin Daniel – arta lemnului și Măgureanu Ion Marian – olărit.

Sorin Buliga

Expoziția Națională de Arte Vizuale ,,MEMORY Carmen Sylva”

Filiala Târgu Jiu a UAP din România, în parteneriat cu Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare ,,Constantin Brâncuşi” și cu Primăria Municipiului Târgu Jiu au organizat, în data de 27 Iunie 2024, la Galeriile de Artă ,,Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, vernisajul Expoziției Naționale de Arte Vizuale ,,MEMORY Carmen Sylva”.

 Expoziția, în memoria reginei Elisabeta I a României, este dedicată, în primul rând, femeilor și a fost realizată exclusiv de artiste vizuale: Alina Staicu, Amy Vasilescu, Anca Pașa Deaconu, Anca-Maria Stănciulescu, Anca Volcinschi, Cristina Cioplea, Cristina Tudorache, Daciana Ungureanu, Daria Ionescu Haidău, Dorina Cioplea Văduva, Georgiana Brandt, Iliana Gheorghiu, Laura Semenov, Lucica Popescu, Maria Balea, Maria Negrean, Mariana Constantinescu, Mariana Frătița, Mariana Grumăzescu Voicu, Marillena Dumitrescu, Mira Marincaș, Nicoleta Cărare și Noemi Kusztos. Curatori: Georgiana Brandt și Mariana Frătița.

Vernisajul a fost deschis de artista Mariana Frătița, printr-o evocare a reginei Elisabeta (cu pseudonimul literar Carmen Sylva) care, în ciuda greutăților, a avut o activitate de mecenat excepțională, realizată inclusiv prin contribuțiile sale personale, știut fiind faptul că, pentru multe dintre actele de caritate, regina și-a vândut propriile bijuterii. A știut „să strângă în jurul ei, tot ce ține de poezie, literatură, artă, dezvoltare în domeniul meșteșugurilor, îngrijindu-se și de protecția copiilor, a oamenilor cu nevoi speciale și a răniților din Războiul de Independență dintre anii 1877 și 1878”. A prezentat, pe scurt, artistele și lucrările lor ce transmit emoții rafinate, pe care le consideră contribuții importante aduse artei și culturii românești.

În cursul unui interviu pe care i l-am luat înainte de vernisaj, mi-a declarat că „a fi invitat într-o astfel de expoziție, cu un astfel de titlu, este pentru noi copleșitor, pentru că te obligă, în primul rând, dar îți și încarcă inima de bucurie, prin simplul fapt că poți să faci parte din această metaforă. Îți creează o mulțumire sufletească și asta este foarte important. A face un act de curatoriat presupune o selecție, fapt dificil datorită unui număr mare de lucrări foarte bune, dar și pentru că trebuie dată o linie unitară întregii expoziții. Carmen Sylva este o cupolă a culturii din secolul XIX, prin ajutorul dat artiștilor, și nu trebuie pusă în umbră”.

Artista Georgiana Brandt, care a venit inițial cu ideea de a realiza acest eveniment în memoria reginei, a considerat că este o expoziție „echilibrată” și „foarte bună”. A făcut referiri interesante la unele stiluri artistice și la diverse tehnici mixte, prezente în expoziție. Astfel, expresionismul este promovat foarte mult și, de asemenea, abstracționismul (care „este pe val”). A apreciat și lucrările de artă sacră, de artă textilă sau pe cele realizate digital.

Sorin Buliga a adus, din partea Centrului „Brâncuși”, un omagiu, nu doar reginei Elisabeta, ci și reginei Maria și Arethiei Tătărescu, președinta Ligii Femeilor Gorjene și inițiatoarea ansamblului brâncușian de la Târgu Jiu, pentru mecenatul în sfera culturii române. S-ar putea afirma că ultimele două au ales-o ca model pe Carmen Sylva. Ea însăși artistă rafinată, de aleasă cultură, creatoare de artă și literatură (realizând peste o mie de poezii, nouăzeci de nuvele, treizeci de opere dramatice și patru romane) și interpretă de muzică (pian, orgă, canto), a sprijinit cultura în numeroase domenii. Mecenatul ei s-a realizat și sub aspect social, de exemplu prin înființarea „Azilului orbilor Regina Elisabeta”, care funcționează și în prezent.  

Este notabil că, în ciuda faptului că avea sânge german (era din ducatul Nassau, iar numele ei originar era Elisabeth Pauline Ottilie Luise zu Weid), regina era puternic legată de România și de valorile ei. Drept dovadă stau scrisorile sale, trimise lui Enescu (pe care acesta le numea „adevărate călăuziri sufletești”), aflat la Paris, în care îl sfătuia să nu se lase „molipsit de supra-civilizația centrelor cosmopolite”, amintindu-i, totodată, cât este de apreciat în țara sa, că nu este o simplă întâmplare că s-a născut pe pământ românesc și că succesul lui se datorează caracteristicilor românești din operele sale.

Expoziția, aflată sub patronajul spiritual al reginei-artiste Carmen Sylva, a fost un eveniment notabil în viața culturală a orașului nostru și, prin calitățile artistice de excepție ale lucrărilor de pe simeze, credem cu sinceritate că aceasta ar putea fi itinerată prin marile orașe ale țării.

Sorin Buliga

„Dialog cu Brâncuși”, la Mangalia

Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”, Primăria și Consiliul Local al Municipiului Târgu Jiu, Primăria și Consiliul Local al orașului Mangalia  și  Organizația de Management al Destinației Mangalia, Riviera Sud au organizat, la Muzeul de Arheologie „Callatis” din Mangalia, manifestarea culturală „Dialog cu Brâncuși”, în care arta, tehnologia și educația se asociază într-un mod inovator și captivant.

Inițiativa de a invita Centrul „Brâncuși” la Mangalia și de a crea aici un astfel de eveniment inedit a aparținut O. M. D. Mangalia, prin domnul director Dumitru Filip și doamna Mihaela Neagu (care a participat în februarie a.c. la ICR București, unde Centrul „Brâncuși” a realizat o manifestare asemănătoare).

Gazda a fost Muzeul „Callatis”, cunoscut pentru colecțiile sale impresionante și pentru eforturile sale de conservare a patrimoniului istoric al regiunii. Prin acest demers, instituția își continuă misiunea de a aduce publicului experiențe unice și educative, integrând tehnologia AI în programul său educațional și făcând cunoscute și ultimile cercetări privind opera și viața lui Constantin Brâncuși, mai ales referitoare la capodopera lui de la Târgu Jiu. Reprezentanții muzeului au oferit, cu profesionalism și amabilitate, informații interesante echipei de la Centrul „Brâncuși”, despre diversele artefacte expuse, și, mai cu seamă, despre „mormântul cu papirus”, din zona fostei cetăți Callatis.

Evenimentul a avut loc în Grădina Culturală Callatis și a fost deschis de domnul Adrian Bândea (managerul Centrului „Brâncuși”), dr. Sorin Buliga, drd. Florin Marc și domnul director Dumitru Filip. Managerul instituției a oferit detalii privind programul manifestării și a ținut să-i mulțumească domnului Filip pentru inițiativa de a aduce acest proiect în Mangalia și apoi de a-l itinera în stațiunile de litoralul Mării Negre. Prin acest dialog virtual, vizitatorii vor avea șansa de a înțelege mai bine gândirea și viziunea artistică a lui Brâncuși, creând astfel o legătură între trecut și prezent, prin intermediul tehnologiei. Proiectul va oferi, astfel, localnicilor, o modalitate nouă și captivantă de a explora moștenirea culturală a României și, în plus, va avea capacitatea de a atrage mai mulți turiști.

Domnul Dumitru Filip a apreciat atât deschiderea pe care a găsit-o la „echipa de oameni inimoși” a Centrului „Brâncuși”, cât și proiectul în sine, pe care îl va prelua și prezenta locuitorilor Mangaliei și turiștilor din diverse stațiuni de pe litoralul românesc (în perioada 1 iulie – 30 septembrie), ce vor avea ocazia de a interacționa, astfel, cu un avatar al marelui sculptor Constantin Brâncuși.

  Sorin Buliga a realizat o expunere privind viața și opera artistului gorjean, ținând să precizeze faptul că lucrările de artă reflectă  complexitatea gândirii artistice brâncușiene, ceea ce necesită o analiză de tip inter- și pluridisciplinar a acestora, în mai multe direcții: tradițiile folcorice românești pe care Brâncuși le-a moștenit de la Hobița, religiozitatea sa complexă, fascinația față de filosofiile din spațiul indo-tibetan, influențele pe care le-a primit de la curentele de avangardă pariziene. De aici și dificultatea istoricilor și criticilor de artă occidentali de a percepe, într-un sens mai profund, o astfel de operă (considerată de cei mai mulți dintre ei „misterioasă”), marcată de dualismul arhaic/modern și de spiritualitate. Cauzele acestei dificultăți de receptare adecvată ar fi, mai cu seamă, stilul științific occidental puternic reducționist (unilateral, în esență) și lipsa unor cercetări temeinice, pe teritoriul românesc, a relațiilor dintre folclorul național și opera lui Brâncuși. Într-un sens mai larg, se pot menționa și alte cauze: procesul galopant de desacralizare al Occidentului, dublat de abandonarea tradițiilor, precum și dezvoltarea excesivă a unei mentalități pur raționale și materialiste, ce pare să caracterizeze, astăzi, societățile vestice.   

Cartea bilingvă, „Istoricul ansamblului monumental realizat de Constantin Brâncuși la Târgu Jiu, din documente de arhivă (1937-1989)”, de Dr. Sorin Lory Buliga și Adina Andrițoiu, a fost prezentată de același cercetător, folosind și imaginile din arhiva inginerului Ștefan Georgescu-Gorjan, realizatorul tehnic al Coloanei fără Sfârșit.

Experiența de realitate virtuală „Dialog cu Brâncuși” a fost realizată și prezentată de artistul Florin Marc, de la Școala Doctorală de Teatru și Film a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Aceasta permite utilizatorilor să dialogheze (în limba engleză, dar, în viitorul apropiat și în limba română) cu un avatar bazat pe inteligența artificială, obținând răspunsuri autentice prin valorificarea lucrărilor „Așa grăit-a Brâncuși” de Sorana Georgescu-Gorjan și „Istoricul Ansamblului Monumental realizat de Constantin Brâncuși la Târgu Jiu, din documente de arhivă (1937-1989)”.

Cei prezenți la manifestare au adresat întrebări „avatarului Brâncuși” despre viața și operele artistului, prietenii săi (de exemplu, Maria Tănase), filosofia sa profundă, și tehnicile sale sculpturale. Astfel, după cum s-a constatat și în presa locală, „Dialog cu Brâncuși nu este doar un program, ci o invitație de a explora arta și cultura românească, prin prisma unuia dintre cei mai influenți artiști ai lumii”, oferind „o modalitate interactivă și educativă de a învăța despre unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului XX” (Mangalia News, 03.07.2024).

S-au observat atenția, satisfacția și bucuria publicului referitoare la informațiile și noutățile care au fost prezentate, atât în cadrul miniconferinței și lansării cărții, cât și al experimentului de realitate virtuală, ceea ce denotă importanța și impactul acestui proiect.  Astfel, „Dialog cu Brâncuși” s-a constituit într-un succes real în seria evenimentelor tematice prezentate de Centrul „Brâncuși” din acest an, pe lângă cele cele realizate la ICR București, din luna februarie și la ICR Viena, din luna martie.

Sorin Buliga

Expoziția de fotografie „Brâncuși, prin ochi de copil” prezentată în data de 1 iulie 2024 la Rotonda din apropierea Porții Sărutului

Concursul de artă fotografică „Brâncuși, prin ochi de copil” organizat de Centrul de Cercetare,Documentare și Promovare „ Constantin Brâncuși” s-a finalizat cu o  expoziție în care au fost prezentate fotografiile câștigătorilor dar și o parte din fotografiile participanților.

Juriul a avut o misiune dificilă în a selecta cele mai bune lucrări dintre fotografiile  înscrise în concurs.

Felicitări câștigătorilor și tuturor participanților!

Mulțumim partenerilor și tuturor celor care au contribuit la buna desfăşurare a acestui eveniment!

Anunt desemnare câștigători concurs „Brâncuși , prin ochi de copil”

În urma concursului de artă fotografică „Brâncuși, prin ochi de copil” organizat de Centrul de Cercetare,Documentare și Promovare „ Constantin Brâncuși”, au fost desemnați următorii câștigători:

Categorie vârstă 10-14 ani
Premiul I           Manta Sara Maria
Premiul II          Deatcu Patricia Laura Maria
Premiul III         Vîlceanu Alexandru Augustin

Categorie vârstă 15-18 ani
Premiul I           Țuncu Dragoș Andrei
Premiul II           Norocea Darius Andrei
Premiul III          Dragodan Luca David

Din comisia de jurizare au făcut parte reprezentanți ai Asociației pentru Democrație, Educație, Respect din Târgu Jiu, ai Filialei Târgu Jiu a Uniunii Artiștilor Plastici din România, Liceului de Arte „Constantin Brăiloiu” din Târgu Jiu și un reprezentant al fotografilor profesioniști.

În data de 1 iulie 2024, între orele 9:30-15:30, în Parcul Central „Constantin Brâncuși”, la Rotonda din apropierea Porții Sărutului, va fi prezentată o expoziție cu fotografiile participanților.

Anunt desemnare câștigători concurs „Brâncuși , prin ochi de copil” – (format pdf)

Continuare »

Anunț privind organizarea examenului pentru promovarea personalului contractual

Anunț privind organizarea examenului pentru promovarea personalului contractual – (format pdf)

Continuare »

„Brâncuși, prin ochi de copil” – Concurs de artă fotografică

Anul acesta,  Consiliul Local și Primăria Municipiului Târgu Jiu, prin Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”, dau startul unei noi ediții a concursului  „Brâncuși, prin ochi de copil” și, în perioada 1 Iunie – 30 Iunie 2024, tinerii și copiii din județul Gorj, cu vârsta cuprinsă între 10 și 18 ani, sunt invitați să surprindă în imagini  celebrele  monumente  ce alcătuiesc Ansamblul Sculptural    „ Calea Eroilor” , creat de Constantin Brâncuși la Târgu Jiu.           

       Scopul concursului „Brâncuși, în ochi de copil” este de a-i motiva pe tineri şi pe copii să fie creativi, muncitori, empatici și să aibă încredere în ei, dezvoltându-și capacitatea de a aprecia arta și cultura.

     Participanții trimit pe adresa de e-mail  alexandru.carmen@centrulbrancusi.ro cererea de înscriere și fotografiile însoțite de un titlu, menționându-se locația fotografiei și datele de contact ale participantului (nume complet, număr telefon, adresa de email, instituția unde învață, daca este cazul).

     Fiecare participant poate să trimită pe e-mail maxim 2 fotografii în format digital , iar fotografia să aibă următoarele caracteristici tehnice:

  • Dimensiunea minimă a imaginii: 3,5 MB;
  • Rezoluție: minim 500px latura mare, latura mică va fi proporțională;
  • Fotografiile trebuie să fie la rezoluție de print, calitate la 300dpi;
  • Formatul de fișier: .jpg. Fotografiile pot fi color sau alb negru;
  • Se acceptă prelucrarea pozelor la nivel de corecții de bază ( brightness/contrast, levels, unsharp, crop, wb, ), atâta timp cât aspectul nu se depărtează mult față de fotografia originală;
  • Intervențiile creative asupra fotografiilor, de tip colaje sunt acceptate, atâta timp cât mesajul transmis respectă tematica expoziției și sunt de impact asupra privitorilor;
  • Fotografiile nu trebuie să conțină watermark-uri sau rame;
  • Adăugarea/scoaterea elementelor în fotografie (cloning, healing, filtre art ) este acceptată.

Categorii de vărstă:

  • elevi din clasele V-VIII (11 – 14 ani);
  • elevi din clasele IX-XII (15 – 18 ani).

Premiile acordate vor avea următoarele valori:

       Premiul I   – 400 RON

       Premiul II  – 300 RON

       Premiul III – 200 RON

 

Perioada de înscriere este 1 Iunie 2024  – 24 iunie 2024 .

 Anunțarea rezultatelor: 28 Iunie 2024.

După concurs, în Parcul Central „Constantin Brâncuși”, la Rotonda din apropierea Porții Sărutului, va fi prezentată o expoziție itinerantă cu fotografiile participanților, în data de 1 iulie 2024.

Partenerii Centrului „Brâncuși” sunt: Filiala Târgu Jiu a Uniunii Artiștilor Plastici din România, Asociația pentru Democrație, Educație, Respect din Târgu Jiu, Inspectoratul Școlar Județean Gorj, Liceul de Arte „Constantin Brăiloiu” din Târgu Jiu și Palatul Copiilor din Târgu Jiu.

Link regulament : Descarca de Aici

Link cerere de înscriere : Descarca de Aici

Anunț rezultate finale – concurs consilier juridic, grad profesional IA din cadrul compartimentul juridic și secretariat

Anunț rezultate finale – concurs consilier juridic, grad profesional IA din cadrul compartimentul juridic și secretariat – (format pdf)

Continuare »

Anunt rezultate probă interviu la concursul din data de 20.05.2024 la Compartimentul juridic și secretariat

Anunt rezultate probă interviu la concursul din data de 20.05.2024 la Compartimentul juridic și secretariat – (format pdf)

Continuare »

Anunt proba scrisa in data de 20.05.2024 la compartimentul juridic si secretariat

Anunt proba scrisa in data de 20.05.2024 la compartimentul juridic si secretariat – (format pdf)

Continuare »

EXPOZIȚIA INTERNAȚIONALĂ DE ARTĂ CONTEMPORANĂ „ART WORKSHOP VOLARY VOLARISMUS”, ÎN TÂRGU JIU

     Filiala Târgu Jiu a Uniunii Artiștilor Plastici din România, în parteneriat cu Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”, Asociace jihočeských výtvarníků (Association of South Bohemian Artists), Jihocesky kraj (South Bohemian region/ Prefectura Regiunii Boemia de Sud) și Město Volary au organizat, în data de 09 Mai 2024, ora 18.00, la Galeriile de Artă „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, vernisajul Expoziției internaționale de artă contemporană „Art  Workshop Volary Volarismus”. Curatori: Mgr. Vít Pavilik și Acad. painter Teodor Buzu.

     Expoziția, deschisă publicului în perioada 09 Mai – 12 Iunie 2024, este o sinteză a celor nouă ediții ale simpozioanelor internaționale Vytvarny Workshop Volary-VWV, care s-au desfășurat în localitatea Volary, din Republica Cehă. Aceste simpozioane au fost organizate de Association of South Bohemian Artists, în cadrul diverselor sale ediții fiind invitați și artiști vizuali români: Vasile Sarca, Vasile Fuiorea, Vasile Tolan și Teodor Buzu.

     La vernisaj, artistul Adrian Dan Bândea (managerul centrului „Brâncuși”) a precizat că expoziția face parte dintr-un proiect cultural româno-ceh, care promovează nu doar creația artistică, ci și dialogul și schimbul de idei și, în acelasi timp, marchează Ziua Europei, în care se sărbătorește pacea și unitatea pe continentul nostru.

     Conf. univ. dr. Vasile Fuiorea, președintele filialei Târgu Jiu a UAP din România, a menționat faptul că acest eveniment este un răspuns al artiștilor cehi din Asociace jihoceských výtvarníku (Association of South Bohemian Artists) la organizarea din luna noiembrie a anului trecut, de către filiala Târgu Jiu a UAP și Centrul „Brâncuși”, a Expoziției Internaționale „Atelierele Constantin Brâncuși” la Jihocesky kraj, din orașul Ceske Budejovice, Republica Cehă. Aceasta s-a constituit dintr-o selecție a lucrărilor rezultate în simpozioanele internaționale de artă desfășurate în județul Gorj, în edițiile 2015-2022, și radiografia tendințele și aspirațiile unor importanți artiști internaționali, în contextul întâlnirii cu locurile, spiritualitatea și modernitatea artei lui Brâncuși de la Târgu Jiu. Atunci au fost expuse pe simeze lucrările a 37 de artiști participanți în simpozioanele internaționale de arte vizuale „Atelierele Constantin Brâncuși”.

     A luat cuvântul artistul Vasile Sarca, încercând, după cum spunea și Brâncuși, să scoată din lucruri complicate o esență: „ceee ce vedem în galerie reprezintă o unitate în diversitate”. Acesta a exprimat mulțumiri curatorilor Vit Pavlik și Teodor Buzu și autorităților locale pentru organizarea fără cusur a evenimentului și pentru ospitalitate. I-a felicitat și pe colegii cehi care țin nucleul Grupului de la Volary, grup care s-a cristalizat într-o mișcare numită „Volarism”.

     Artistul Teodor Buzu a dezvăluit faptul că este „un om realist care crede în miracole”, căruia „îi place să realizeze în viață idei utopice”, inclusiv prezentul „eveniment, ce a pornit de la o vorbă spusă în miezul nopții”.

     Domnul Vit Pavlik a transmis un salut din partea Asociației Artiștilor din Boemia de Sud, al cărei președinte este, exprimându-și bucuria față de faptul că relațiile artistice dintre România și Cehia durează de mai mulți ani.

     Lucrările de pe simeze sunt predominant nonfigurative: din 19 picturi, doar două sunt figurative, existând și 3 sculpturi în lemn, care sunt, de asemenea, nonfigurative. Multe dintre ele au în background arta de avangardă din perioada interbelică.

     Cu acest prilej, am luat câteva interviuri artiștilor vizuali români, încercând un dialog din care să reiasă specificul expoziției. „Pentru a rezuma ceea ce vedem aici pe simeze – ne-a spus Vasile Sarca –  consider că este o conectare în diversitate. Sunt artiști plastici din Cehia, Italia, Germania, Romania, Republica Moldova, Polonia, Slovacia. Cu toate că ei au personalități, stiluri, tușe și filosofii diferite, totuși expoziția este foarte integrată, ceea ce denotă unitatea ei. Dacă ar fi să caut o explicație socială pentru aceasta, ea ar fi aceea că suntem cu toții cetățeni europeni. Expoziția își propune multe tipuri de experiențe, artiștii dezavuând, în același timp, khitsch-ul și repetitivul în artă. Ei se cunosc de mulți ani și au lucrat împreună, strânși în localitatea Volary din zona idilică a Boemiei de Sud, la confluența geografică și culturală cu Austria și Germania (Bavaria). Și-au propus câteva principii și asta-i leagă: urmăresc toate experiențele anterioare din artele vizuale și încearcă să extrapoleze spre viitor. După miile de ani de arte vizuale, fiecare etapă este reprezentată, de obicei, de 5-10 procente de artă veritabilă (capodopere), restul fiind artă consumabilă, non-artă, imitații. Este foarte ușor să imiți, să lucrezi într-o anumită manieră, dar originalitatea este ceea ce căutăm, de fapt. De exemplu, în perioada lui Rembrandt au fost mai mulți „Rembrandt”. Și la noi, de pildă, Grigorescu a fost multiplicat de foarte mulți. Dar  Rembrandt și Grigorescu au rămas. Și aceasta este esența. Lucrările mele  au fost influențate și de mentorii mei, eu nefiind departe de tușa lui Viorel Mărginean și având o chimie foarte bună cu Alin Gheorghiu. Am avut onoarea să cunosc personalitatea lui Constantin Piliuță, care este un Brâncuși al perioadei sale din artele vizuale. Filosofia mea pleacă de la arta populară. Meșterii populari se inspirau din natură ca să-și croiască veșmintele și să-și construiască locuințele. Eu mă uit la ceea ce fac ei și refac natura, e un fel de retroversie, deoarece nu mă uit la natură, ci la ceea ce au făcut artiștii care s-au inspirat din natură. Într-una dintre lucrările pe care le-am expus aici, am plecat de la ideea unei cule. Cred că sunteți fericiți aici, în orașul lui Brâncuși. Nu aș da Târgu Jiul pe o capitală sau pe un oraș mare, foarte încărcat, deși încerc să-mi asum și Bucureștiul, cu părțile lui bune”.

     Artistul Teodor Buzu, care are triplă cetățenie (română, moldoveană și cehă), are meritul de a promova cultura română, în țară și peste hotare. El consideră că „s-a mers, în acest timp în care nu mai sunt canoane, pe următoarele principii în realizarea acestei expoziții: sinceritate (un criteriu nou în arta contemporană, pe care, însă, nu prea o mai simțim în viața de toate zilele) și energie, percepută ca o „lumină” care se degajă din lucrare. Când artistul profesionist este sincer, tabloul emană o energie, ca un fluid. Noi toți tindem spre sinceritate, dar, în viața cotidiană, de fapt, fugim de ea. Acest schimb de expoziții și păreri este bazat, așadar, pe aceste criterii. Aș spune că suntem martorii unui eveniment important, aici, la Târgu Jiu, atât pentru public, cât și pentru noi, artiștii. După ediția a noua a taberei internaționale de creație de la Volary, am venit cu ideea de a face un grup internațional, care să includă și artiști români, eu fiind foarte atașat de tot ceea ce se realizează în plan cultural în România. De fapt, noi facem ce ar trebui să facă politicienii, artiștii având însă avantajul că arta nu are nevoie de traducere. Pentru noi este prețioasă întâlnirea cu artiștii români și cu tot ce este important aici, în România, deoarece aceasta este o cale bună de a face să câștige arta, cultura. În expoziția de față, fiecare artist a fost liber să creeze, fără să urmeze o viziune comună. A contat să venim cu o lumină, cu o energie de sinceritate, să venim cu inima deschisă, ceea ce cred că ne va și salva, deoarece traversăm o perioadă în care se pierd canoanele, iar noi trebuie să venim cu ceva nou, care, pentru mine personal, înseamnă și ceva bun. Cred că este bine să ne întoarcem la rădăcinile umane autentice, care au fost cândva. Aceasta este viziunea noastră, atât în artă, cât și în comportamentul cotidian. Cum a spus și marele Brâncuși, ca să vezi departe, trebuie să urci foarte sus. În expoziție există un nonfigurativ, dar urma umană se simte în fiecare lucrare, pentru că suntem oameni și facem arta pentru oameni, chiar dacă într-o formă ascunsă”.

     În urma acestor interviuri, aș putea spune că, și în cazul expoziției de față, se constată faptul că artiștii, fiind „copii” ai epocii lor, reflectă un specific al societății și al timpului în care trăiesc, al spiritului vremii (Zeitgeist) în care creează și căruia îi sunt martori. Astfel, artiștii din această expoziție internațională, care împărtășesc valori culturale comune, dau, în mare măsură, o expresie a esenței artei contemporane europene, privite prin intermediul diverselor sale manifestări. Aceștia nu se copiază, ci se potențează reciproc. Cunoscând ce s-a produs până acum în artele vizuale, ei dezvoltă, aduc „valoare adăugată”, încercând, prin diverse experiențe, să „vadă” viitorul.

Sorin Buliga

Credite foto: Sorin Buliga

Mergi Sus