In Memoriam Constantin Brâncuși, la Târgu Jiu și la Institutul Cultural Român din Viena

            Cu ocazia împlinirii a 67 de ani de la intrarea în eternitate a creatorului sculpturii moderne, Constantin Brâncuși, Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”, Primăria și Consiliul Local al Municipiului Târgu Jiu, Institutul Cultural Român din Viena au organizat manifestarea „In Memoriam Constantin Brâncuși – Esența lucrurilor”, în a doua jumătate a lunii martie a anului curent.

            Aceasta a debutat la Târgu Jiu, în data de 14  Martie,  la Biblioteca Județeană „Christian Tell”, cu workshop-ul „De la origini la Infinit”, în care copiii Școlii Populare de Artă „Constantin Brâncuși” au făcut echipă pentru realizarea unor lucrări comune, care evocă spațiul gorjenesc. Ei au fost coordonați de profesorii Bogdan Epure, Daciana Ungureanu, Oana Piscureanu și Roxana Sandra.

            În după-amiaza aceleiași zile, au avut loc vernisajele a trei expoziții. La Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”, expoziția „Brâncuși – mărturii în imagini”, prezentată de Ion Țîrlea, a reunit fotografii din arhiva Soranei Georgescu-Gorjan, care ilustrează patrimoniul Brâncuși, precum și alte instantanee inedite ce au legatură cu perioada petrecută de sculptor în Craiova. Sălile muzeului au adăpostit expoziția „In Memoriam Constantin Brâncuși”, ce a reunit proiecte realizate în cadrul Școlii Internaționale pentru Patrimoniu, Cultură și Artă „Constantin Brâncuși”, organizată de Fundația MARIA pentru UNESCO, sub auspiciile Inițiativei Voluntari pentru Patrimoniul Mondial UNESCO – „Working on the Future” și sub patronajul Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO. Aceasta a fost prezentată de domnul Cătălin Băncilă, președintele fundației.

            Expoziția de pictură „Codificări Vizuale” (curator: artistul Gheorghe Dican) a lui Marius Barb Barbone a propus o nouă direcție de cercetare plastică, artistul fiind preocupat de infinitatea de posibilități a desenului de a alcătui structuri vizuale, menite să sugereze o viziune personală incitantă, provocatoare și generatoare de idei. Aceasta a fost prezentată de criticul de artă Luiza Barcan.

            În data de 16 martie, la sediul Institutului Cultural Român din Viena, au fost prezentate mai multe filme documentare, a fost lansată o carte și a avut loc vernisajul unei expoziții de artă, în prezența doamnei Andreea Dincă, directoarea ICR Viena, care s-a dovedit o gazdă perfectă, realizând și traducerea în limba germană pentru publicul din sală, alcătuit din români din diaspora și oameni de cultură austrieci, iubitori de artă și de Brâncuși. Domnul Adrian Dan Bândea, managerul Centrului „Brâncuși”, a făcut cunoscut programul manifestării, mulțumind ICR Viena, Consiliului Local și Primăriei Municipiului Târgu Jiu pentru susținere.

            Manifestarea a debutat cu proiecția filmului „One Step to Infinity”, un scurtmetraj de cca. 7 minute, care pune în valoare aspectele esențiale ale orașului: economice, socio-culturale și artistice. A urmat apoi prezentarea „Constantin Brâncuși, creatorul sculpturii moderne” (efectuată de autor – Sorin Buliga), în care s-a pus accentul pe faptul că stilul artistului român a fost determinant pentru evoluţia ulterioară a plasticii moderne, influenţa lui exercitându-se atât asupra artei contemporanilor săi, cât şi asupra artei din a doua jumătate a secolului XX, care se extinde până astăzi. Se apreciază că Brâncuși a deschis un drum nou esteticii contemplării și că a dezvoltat o estetică a materiei spiritualizate şi, prin aceasta, un raport nou al omului cu arta. Brâncuși a creat o artă spirituală şi universală, purtătoare de idei și, odată cu el, sculptura a devenit un act de concentrare intelectuală.

            Publicul a vizionat apoi filmul „Brâncuși. Ansamblul Monumental Calea Eroilor”, realizat de Centrul „Brâncuși”, sub coordonarea științifică a Doinei Lemny.

            A urmat lansarea cărții „Istoricul ansamblului monumental realizat de Constantin Brâncuși la Târgu Jiu, din documente de arhivă (perioada 1937-1989)” (autori: dr. Sorin Lory Buliga și Adina Andritoiu). Sorin Buliga a expus, pe bază de imagini și texte, nu numai etapele construcției capodoperei brâncușiene (cea preliminară din perioada 1935 – 1937 și cea a execuției propriu-zise a operelor, între 1937  și 1938), dar și alte aspecte importante: corespondența între Constantin Brâncuși și inginerul Ștefan Georgescu-Gorjan privind edificarea Coloanei fără Sfârșit (1935 – 1937), intențiile de desființare a Coloanei fără Sfârșit și a Parcului Coloanei (1949 – 1965), recunoașterea valorii capodoperei brâncușiene în perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial (1966 – 1989), acțiunile de punere în valoare a acesteia și intervenții de conservare – restaurare asupra pieselor componente ale ansamblului. Au fost proiectate și imagini de arhivă cu inaugurarea operelor ansamblului monumental, cu Constantin Brâncuși în Gorj și cu Târgu Jiul de altădată, precum și capturi din filmul realizat de artist la Târgu Jiu (în perioada 1937-1938).

            Audiența a avut ocazia să vizioneze expoziția „Brâncuși-Ansamblul Monumental Calea Eroilor”, care cuprinde fotografii de la instalarea Coloanei fără Sfârșit, din „Arhiva Gorjan”, aflată la Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, beneficiind de explicațiile aceluiași cercetător.

            În continuare, domnul Cătălin Băncilă a realizat prezentarea Școlii Internaționale pentru Patrimoniu, Cultură și Artă „Constantin Brâncuși”, a Fundației MARIA pentru UNESCO, prin intermediul unui film documentar.

            Ultimul moment al manifestării a fost vernisajul expoziției „Itinerarii vizuale” a membrilor Filialei Târgu Jiu a UAP din România (deschisă publicului austriac în perioada 16 martie – 12 aprilie 2024), un omagiu adus lui Constantin Brâncuși de către 25 de artiști contemporani gorjeni, cu cele mai bune realizări ale lor. Au luat cuvântul doamna directoare Andreea Dincă și artiștii vizuali Vasile Fuiorea, Mihai Țopescu și Armand Landh, care au fost curatorii acestei expoziții itinerante, prezentată anul trecut la Veneția și programată să călătorească și la alte reprezentanțe ale ICR-ului din străinătate. Vasile Fuiorea, președintele filialei, a menționat faptul că lucrările de artă contemporană de pe simeze fac simțite „filonul artei brâncușiene și cel al spațiului gorjenesc, unde sculptorul a lăsat cea mai importantă operă a sa”.

Sorin Buliga

Manifestarea omagială „Brâncuși – esența lucrurilor”, la Institutul Cultural Român din București și la Târgu Jiu

             Cu ocazia Zilei Naționale Constantin Brâncuși, la 148  de ani de la naşterea celui mai mare sculptor pe care l-a dat România, a cărui operă a marcat creaţia artistică a secolului al XX-lea, Consiliul Local și Primăria Municipiului Târgu Jiu, Centrul de Documentare şi Promovare „Constantin Brâncuşi”, Institutul Cultural Român și Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu” au organizat manifestarea „Brâncuși – esența lucrurilor”, constituită dintr-o serie de evenimente culturale, care s-au ținut la București și la Târgu Jiu.

            A existat un număr mare de parteneri la aceste manifestări omagiale: Uniunea Artiștilor Plastici din România, Filiala Târgu Jiu a UAP, Universitatea „Constantin Brâncuși”, Liceul de Arte „Constantin Brăiloiu”, Muzeul Județean „Alexandru Ștefulescu”, Liga Femeilor Gorjene „Arethia Tătărescu” și Palatul Copiilor din Târgu Jiu. Partenerii media au fost Agerpres, Radio România Internațional, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Oltenia-Craiova, TVR Craiova, Gorjeanul, Intell News, TârguJiuOdinioară.ro, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România – Târgu Jiu. Sponsori: Aqua Carpatica și Domeniile Sâmburești.

            Duminică, 18 februarie, în Sala mare a Institutului Cultural Român din capitală, au avut loc conferința „Constantin Brâncuși, între tradiție și modernism”, lansarea cărții „Istoricul asamblului monumental realizat de Constantin Brâncuși la Târgu Jiu, din documente de arhivă (perioada 1937-1989)”, expoziția „Masa Tăcerii” și experimentul „Dialog cu Brâncuși”. În sală au fost prezenți artiști, scriitori, profesori, medici, cercetători, ziariști, reprezentanți ai conducerii ICR și ai Primăriei Târgu Jiu, membri ai unor organizații culturale și, în general, iubitori ai artei brâncușiene.

            Inițiatoarea evenimentului organizat la sediul ICR, de mare complexitate și de un real succes, a fost doamna Ioana Apostolescu, directoare în cadrul Direcției Promovare și Comunicare a ICR. Ideea a venit în urma unei discuții pe care a avut-o cu Sorin Buliga și Adrian Bândea (managerul Centrului „Brâncuși”), cu ocazia participării domniei sale la evenimentele din 27 octombrie 2023, organizate la Târgu Jiu de Centrul „Brâncuși”, în colaborare cu ICR. Efortul considerabil de a aduce, din diverse orașe ale țării și de a monta, în Sala mare, lucrările sculptorilor laureați, îi aparține domnului Adrian Bândea.

            În deschidere, a vorbit domnul Liviu Sebastian Jicman, președintele ICR, care s-a declarat încântat de programul bogat și de faptul că, pe lângă vernisajul expoziției, vor fi și o conferință Brâncuși și o lansare de carte privind capodopera artistului din Târgu Jiu, menționând, de asemenea, parteneriatul ICR cu Centrul „Brâncuși”, ce se poate prelungi și în edițiile viitoare ale manifestării „Brâncuși – esența lucrurilor”, din țară și din străinătate. Domnul Adrian Dan Bândea a prezentat programul manifestării și a mulțumit, îndeosebi, U. A. P.  din România și conducerii  Primăriei Târgu Jiu, pentru ajutorul acordat.

            Conferința susținută de Sorin Buliga, prezentată pe bază de imagini, s-a axat, în principal, pe decelarea surselor unor opere brâncușiene, a căror clarificare este relativ dificilă, mai ales datorită ambivalenței de tip arhaic/modern ce caracterizează multe dintre creațiile artistului. Acestea nu pot fi sesizate unilateral, ci printr-o abordare pluri – și interdisciplinară, ținându-se cont de influențele tradițiilor populare românești, religiei ortodoxe, „creștinismului cosmic”, avangardei pariziene și filosofiilor din spațiul indo-tibetan, asupra sculptorului.

            Sorin Buliga a lansat și cartea bilingvă „Istoricul ansamblului monumental realizat de Constantin Brâncuși la Târgu Jiu, din documente de arhivă (perioada 1937-1989)” (autori: Sorin Buliga, Adina Andrițoiu), care prezintă etapele realizării capodoperei, folosind imagini de arhivă.

            Expoziția „Masa Tăcerii” (care s-a ținut în perioada 18 februarie – 3 martie, având intrare liberă) a adus în fața publicului bucureștean lucrări ale artiștilor care au câștigat Premiul Național „Constantin Brâncuși”, oferit anual de ICR și de Centrul „Brâncuși”, în perioada 2016-2023: Liviu Mocan, Aurel Vlad, Peter Jacobi, Mircia Dumitrescu, Laurențiu Mogoșanu, Nicolae Fleissig, Maxim Dumitraș, Mircea Darie Dup, Mihai Țopescu, Paul Popescu și Vlad Ciobanu.

            La vernisajul expoziției curatoriate de sculptorul Liviu Mocan, acesta a cerut publicului ca, mai întâi, „să tăcem puțin, în jurul Mesei Tăcerii, sugerată printr-un cerc în mijlocul expoziției”. A specificat apoi faptul că demersurile culturale și artistice au avut, dintotdeauna, două tendințe: una spre periferie și o alta spre centru. Ultima este observată în cazul expoziției de față, unde „cei 11 sculptori se adună în jurul spiritului, al tăcerii, gravitând în jurul lui Brâncuși, așa cum unele planete gravitează în jurul unui soare”.

            Expoziția a fost prezentată de criticul de artă Ruxandra Dreptu, care mărturisea că a avut senzația că se află într-un sanctuar, gândit de artistul Liviu Mocan, în care fiecare lucrare are un mesaj de transmis, ce se datorează creatorului Constantin Brâncuși.

            Doamna Rodica Mocanu a simțit, de asemenea, sacralitatea cu care este încărcat spațiul expozițional, realizând că aici sunt reprezentate, simbolic, epocile civilizației: epoca de piatră, epoca de fier și epoca de bronz (natura fiind reprezentată prin lemn). Mai există și o altă epocă, mai discretă, în afara acestui spațiu sacru, și anume „epoca digitală”. Cum artiștii au adoptat mereu prima tehnologie care apărea în timpul lor, este firesc să se ajungă astăzi la artă digitală, care nu este neapărat frumoasă, ci interesantă și spectaculoasă. Aceasta schimbă însă unele aspecte, cum ar fi auctorialitatea, piața artei și mijloacele de expresie. Întâmpină și dificultăți privind arhivarea, circulația și vizualizarea. Ținând cont că aceste tehnologii moderne ne-au afectat pe toți, rămâne de văzut modul în care o va face și arta digitală. Efectele se văd mai ales în rândul generației tinere, deoarece „omul s-a schimbat, gândește altfel, în alt ritm și are alte așteptări”. În acest mod, domnia sa a făcut trecerea spre prezentarea celor „două produse digitale”, rezultat al cercetărilor domnului Florin Marc, care la bază este inginer, dar cu studii de sculptură și de artă digitală, actualmente doctorand în domeniul inteligenței artificiale și al realității virtuale, la Scoala Doctorală de Teatru și Film UBB Cluj- Napoca (unde doamna Rodica Mocan este profesor).

            Domnul Florin Marc a prezentat un experiment de realitate virtuală, numit „Dialog cu Brâncuși”, care a dat publicului prezent posibilitatea de a „comunica”, prin intermediul tehnologiei de inteligență artificială, cu marele sculptor. Mai exact, el a propus două instalații, una de realitate virtuală și o alta în fața unui ecran, pentru a încerca să creeze un dialog cu un avatar, realizare care are în spate mai multe tehnologii, printre care și AI. I se puteau pune astfel întrebări avatarului Brâncuși, care răspundea în limita informațiilor introduse în program.

            Manifestarea de la ICR a avut loc în paralel cu Târgul de Turism al României (ediția de primăvară), de la Romexpo, București (în perioada 15-18 februarie), aflat la cea de-a 48-a ediție a sa. Centrul „Brâncuși”, în colaborare cu Primăria Municipiului Târgu Jiu și cu Primăria Comunei Pestișani au avut prilejul să participe în cadrul acestuia, cu scopul de a promova obiective culturale, istorice și naturale ale municipiului Târgu Jiu și ale județului Gorj, care au în prim-plan patrimoniul brâncușian.

            Seria evenimentelor omagiale Brâncuși a continuat și a doua zi, la Târgu Jiu, cu expoziția de pictură „Looking Soul” a artistului plastic Costel Dobrițescu (curator: conf. univ. dr. Vasile Fuiorea), ținută la Galeria de Artă „Constantin Brâncuși”, expoziția „Istoria în fotografii a Coloanei fără Sfârșit”, cuprinzând imagini din Arhiva Gorjan ce ilustrează ridicarea Coloanei în perioada 1937-1938, prezentată de doamna Carmen Alexandru la Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu” și  spectacolul ,,Și iarăși voi zbura” (recital de muzică și poezie), susținut de actori ai Teatrului Dramatic ,,Elvira Godeanu” și de interpreți ai Ansamblului Folcloric „Doina Gorjului”, cu un invitat special: prestigiosul actor Marius Bodochi.

Sorin Buliga

Credite foto: Ioana Cîrlig  și Sorin Buliga

EXPOZIȚIA „BRÂNCUȘI: SURSE ROMÂNEȘTI ȘI PERSPECTIVE UNIVERSALE”

            În perioada 30 septembrie 2023 – 28 ianuarie 2024, a avut loc, la Muzeul Național de Artă Timișoara, expoziția „Brâncuși: surse românești & perspective universale” (curator – Doina Lemny), care a prezentat publicului, român și străin, opere de Constantin Brâncuși, împrumutate de la Muzeul Național de Artă Modernă, Centre Pompidou din Paris, Galeriile de artă Tate din Londra, Fundația Guggenheim, Muzeul Național de Artă din București și Muzeul de Artă din Craiova, precum și din colecții particulare. Considerată cea mai importantă expoziție din ultima jumătate de secol din România, ea a fost finanțată de Consiliul Județean Timiș și co-organizată de Muzeul Național de Artă Timișoara, Fundația Art Encounters și Institutul Francez din România (filiala Timișoara).

            Concomitent cu expoziția, a fost lansat și catalogul bilingv al acesteia, „Brâncuși – surse românești și perspective universale” (coordonat de Doina Lemny și publicat de Editura Art Encounters), la vernisajul din 30 septembrie 2023. Ulterior, acesta a fost prezentat și în cadrul Târgului de carte Gaudeamus București (la 25 noiembrie 2023).

            În săli au fost expuse sculpturi brâncușiene, fotografii (majoritatea înrămate), multe executate de artist, documente, scrisori, articole din ziare. Au fost folosite și panouri explicative bilingve. Fragmente din filme realizate de Brâncuși au fost rulate pe monitoare speciale, atrăgând, mai ales, tinerii, curioși dacă acestea display-uri aveau ecrane interactive (ceea ce nu era cazul, dar ar putea fi o sugestie atractivă pentru o viitoare expoziție). Din catalog aflăm că a fost expus, în totalitate, un număr de 100 de piese.

            Publicul a avut ocazia să (re)descopere opere esențiale din creația brâncușiană, executate în lemn, ghips, piatră, marmură, bronz (cu socluri de piatră), din cele două muzee românești, din București și Craiova („Sărutul” din 1907, „Orgoliu”, „Domnișoara Pogany”, „Rugăciune”, „Supliciu”, „Somnul”, „Danaidă”, „Bustul lui Petre Stănescu”), de la Colegiul Național „Carol I” din Craiova („Ecorșeul”), de la Centrul Pompidou („Coloana fără sfârșit III”, „Pasăre în văzduh”, „Tors de tânăr”, „Nou născut II”, „Piatră de hotar”, „Muza adormită”, „O muză”), de la Galeriile de artă Tate („Măiastra”, „Peștele”, „Danaidă”), de la Fundația Guggenheim din Veneția („Pasăre în văzduh”) și din colecții particulare („Narcis”, „Baroneasa R.F.”, „Cap de copil adormit”, „Supliciu III”, „Repaus”, „Pasărea de aur”).

            Mai multe fotografii realizate de artist (imprimări pe gelatină-argint) reprezintă autoportrete (singur, uneori alături de cățeaua Polaire sau lucrând noaptea în atelier), portrete ale unor persoane cunoscute (pictorul Nicolae Dărăscu, doctorul Zaharie Samfirescu, Victoria Vaschide, Eileen Lane în costum românesc) și necunoscute (portar, proprietar de restaurant, ospătar), sculpturi (bustul generalului Carol Davila, „Danaida”, „Timiditate”, „Sărutul”, „Domnișoara Pogany II”, „Narcis”, „Orgoliu”, „Peștele”, „Pasărea de aur”, „Pasărea în văzduh” „Coloana fără sfârșit” de la Târgu Jiu), vederi din atelier cu diverse lucrări („Fântâna lui Narcis”, „Cap de copil”, „Ecorșeul”, machetă pentru „Poarta Sărutului”) și peisaje (un apus de soare pe malul Jiului).

            Desenele brâncușiene sunt executate în cerneală pe hârtie (cu friza „Sărutului”, de pildă), creion pe hârtie (un bust de femeie ca studiu pentru „Domnișoara Pogany”, „Tânără în costum românesc”) și tuș pe hârtie („Nud feminin”). Un desen în tempera și guașă pe hârtie reprezintă un cap de femeie (posibil al doamnei Merțianu).

Sunt expuse, de asemenea, și diverse scrisori (de la Tristan Tzara), cărți poștale (semnate de mai multe persoane: Ilarie Voronca, Ion Vinea ș.a.), articole din ziare (The American, Warren PA Times, New York Mirror, New York American, din 1927, legate de dezbaterea dacă „Pasărea” brâncușiană, ajunsă în portul New York și devenită subiect al unei lupte judiciare, este artă sau „obiect industrial”) de la Biblioteca Kandinsky din Paris. Există și un mesaj (scris cu cerneală pe hârtie) al lui Brâncuși către Duchamp, privind protestul contra biroului vamal american, din 1926.

            Creațiile aparțin unor etape diferite ale traseului artistic al lui Constantin Brâncuși, considerat creatorul sculpturii moderne (care refuza să fie încadrat în vreun curent artistic), datorită contribuției sale revoluționare la înnoirea limbajului și a viziunii plastice în sculptură. Sunt prezente atât lucrări din perioada sa românească, influențate de stilul academic al Școlii de Arte Frumoase din București, cât și sculpturi ce țin de arta modernă (prin care încerca să reprezinte esența ființelor, lucrurilor și a fenomenelor), multe realizate, însă, prin metoda arhaică a cioplirii directe, ce denotă influența primitivismului („Eu, cu noul meu, vin din ceva care este foarte vechi”, spunea artistul). Acest caracter ambivalent, modern și arhaic totodată, caracterizează multe dintre creațiile sale, creând o atmosferă de mister în jurul lor, amplificată, în expoziție, de semiîntunericul din sălile muzeului.

            Spoturile au pus în evidență, într-un mod aparte (cumva, spectacular), operele brâncușiene, mai ales pe cele realizate în bronz, pe care se pot observa suprafețe de concentrare luminoasă, ce par că își schimbă poziția, odată cu deplasarea privitorului. Se știe, de altfel, că Brâncuși își fotografia singur operele (siluete esențializate, ce evocă, adesea, dimensiunea transcendentă), pentru a surprinde și astfel de luminozități de pe suprafața lor, prin care încerca să sugereze spiritul captiv în materie.

            Vizionând, în mai multe rânduri, această expoziție, am observat prezența unui public foarte numeros, din toate categoriile de vârstă, atât în săli, cât și în fața muzeului, ce-și aștepta cuminte rândul să intre, uneori în cozi de câteva zeci de metri. De asemenea, am notat prezența a numeroși vizitatori străini, veniți din toate colțurile lumii în Capitala Europeană a Culturii, mulți dintre ei afirmând că au sosit în România în mod expres pentru acest eveniment (într-una din vizitele mele, aveam în rândul din fața mea doar străini).

            Este semnificativ pentru succesul evenimentului și faptul că, spre final, se făcea următorul anunț: „toate cele 21.850 de bilete online de pe site-ul expoziției Brâncuși sunt sold-out până la finalul expoziției, pe data de 28 ianuarie 2024. Mulțumim pentru această entuziastă primire a lui Brâncuși înapoi acasă!”. Statistic vorbind, aceasta a „adunat peste 130.000 de vizitatori şi numai organizarea ei a costat peste 1,2 milioane de euro. Expoziţia, care a durat 4 luni, a adus venituri ce depăşesc 1,3 milioane de euro, dintre care 900.000 de euro au fost încasaţi numai pe bilete” (transmitea News.ro).

            Nu au lipsit nici unele păreri critice la adresa expoziției (venite inclusiv din partea unor artiști importanți din țară), cele mai multe vizând lipsa de lumină. O iluminare adecvată, așa cum a fost în cazul altor expoziții Brâncuși din lume, zic aceștia, ar fi permis o vizualizare în amănunt și în întregime a lucrărilor (câteva persoane mai în vârstă sau cu vederea mai slabă spuneau că au întâmpinat și ele dificultăți în privința unei bune observări a operelor). De asemenea, au fost voci (aparținând și unor brâncușiologi) care s-au plâns de numărul relativ mic de lucrări expuse, în condițiile în care o mare parte a operelor poate fi văzută și în muzeele din România.

            Spre comparație, menționez că în cadrul expoziţiei anterioare, dedicate lui Constantin Brâncuşi (vernisată la 1 octombrie 2019, la Palatul de Arte Frumoase BOZAR din Bruxelles și realizată cu sprijinul Institutului Cultural Român), care a deschis Festivalul Internaţional de Arte EUROPALIA, au fost expuse aproximativ două sute de lucrări. Așa cum observa un scriitor, care a fost prezent la EUROPALIA, în „cealaltă expoziţie majoră dedicată lui Brâncuși, a fost lumină, a fost spaţiu, a fost bucuria privirii libere, nedirijate de spoturi” (vezi M. Banica, în „Observator cultural”, 17.11.2023).

            În cadrul expoziției retrospective din acest an (perioada 27 martie – 1 iulie), de la Centrul Pompidou din Paris, dedicate lui Constantin Brâncuși (în viziunea curatorială a Arianei Coulondre și în parteneriat instituţional cu Institutul Cultural Român şi Ambasada României în Republica Franceză), vor fi reunite aproape 200 de sculpturi, fotografii, desene, filme, documente de arhivă, precum şi elemente de mobilier din atelierul parizian al artistului. Proiectul este realizat cu sprijinul mai multor muzee internaţionale, nu numai din Europa (inclusiv din România – MNAR și Muzeul de Artă din Craiova) care deţin lucrări brâncuşiene, dar și din SUA: MoMA, Guggenheim Museum, Philadelphia Museum of Art, The Art Institute of Chicago și Dallas Museum.

            Doina Lemny, în interviurile pe care le-a dat, a explicat viziunea sa privind realizarea expoziției de la Timișoara. În ceea ce privește modul ales pentru iluminarea operelor, ea consideră că s-a inspirat chiar de la Brâncuși: „Am dorit prin aceasta să dirijăm privirea vizitatorului spre fiecare operă, pentru ca vizitatorul să nu fie perturbat de alte mișcări și să se poată concentra. De altminteri, am preluat această metodă chiar de la Brâncuși, care, atunci când își fotografia lucrările, prefera noaptea, le ilumina cu o lampă, cu un reflector sau chiar cu o lumânare. În felul acesta, le punea în valoare, obligând privirea să meargă dincolo de aparență, să caute misterul în fiecare formă […] Dacă nu am fi urmat această cale sugerată chiar de Brâncuși, operele s-ar fi prezentat ca într-o galerie în care fiecare ar fi recunoscut o lucrare sau două, bucuros că o vede în realitate, dar n-ar fi trăit nici o emoție. Am dorit ca această expoziție să creeze emoții, să transporte imaginația și să invite vizitatorul la reflecție, la meditație” (vezi Anda Cocea, în „Dilema veche”, 30 nov. 2023).

            Având în vedere controversele pe marginea acestui subiect, vom lăsa libertate vizitatorilor să se pronunțe cum ar fi fost mai bine: cu mai multă sau cu mai puțină lumină în expoziție.

            Personal, am găsit remarcabilă organizarea acestui eveniment de anvergură, care mi-a dat din nou prilejul de a viziona în mod direct operele lui Brâncuși, sesizând nemijlocit senzațiile de puritate, noblețe, frumusețe și de elevație intelectuală și spirituală pe care acestea le degajă.

Sorin Buliga

CENTRUL „BRÂNCUȘI” LA EDIȚIA DE PRIMĂVARĂ A TÂRGULUI DE TURISM AL ROMÂNIEI

În perioada 15-18 februarie 2024, în pavilionul B2 al Centrului Expozițional „Romexpo” din București, a avut loc ediția de primăvară a Târgului de Turism al României, aflat la cea de-a 48-a ediție a sa. Acesta a fost dedicat touroperatorilor, agențiilor de turism naționale și internaționale (din Bulgaria, Dubai, Cipru, Grecia ș.a.) și zonelor turistice din România, prin intermediul Unităților Administrativ Teritoriale, Consiliilor Județene, Primăriilor, Asociațiilor de Turism și Oficiilor de Turism.

Târgul de Turism al României reprezintă oportunitatea de a întâlni noi clienți, actuali și potențiali, parteneri de afaceri, lideri de opinie, într-un cadru necesar dialogului de business într-un mediu profesionist. Vizitatorii pot profita de ofertele pe care agențiile de turism și touroperatorii le-au pregătit special pentru târg, pot descoperi cele mai atractive destinații (atât naționale, cât și internaționale), unități de cazare și de agrement, prestatori de diverse servicii în turism sau autorități de turism locale, întâlnesc specialiști în domeniu care oferă recomandări pentru alegerea vacanței lor în funcție de preferințe și buget, compară ofertele propuse cu cele promovate prin diferite platforme de rezervare.

Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”, în colaborare cu Primăria Municipiului Târgu Jiu și cu Primăria Comunei Pestișani, au avut onoarea să participe la acest eveniment, cu scopul de a promova obiective culturale, istorice și naturale ale municipiului Târgu Jiu și ale județului Gorj, având în prim-plan patrimoniul brancușian. Centrul „Brâncuși” a fost reprezentat de Bândea Adrian-Dan (manager), Vintilescu Codruț, Bica Raisa, Carmen Alexandru și Țîrlea Ion.

Echipa centrului a abordat acest eveniment cu entuziasm, fiind conștientă de importanța promovării valorilor culturale și turistice gorjene. Standul a fost conceput în ideea de a reflecta bogăția și diversitatea peisajului cultural și natural al Gorjului, îmbinând elemente moderne cu unele tradiționale.  Prin intermediul materialelor informative, al prezentărilor interactive și al dialogului direct cu vizitatorii, au fost făcute cunoscute atracții turistice din zonă, așa cum sunt monumente istorice, mănăstiri și peisaje naturale, toate contribuind la conturarea unei imagini de ansamblu a regiunii și a bogăției sale turistice, oferindu-se, astfel, o experiență autentică și inedită.

A fost evidențiat geniul lui Constantin Brâncuși, prin prezentarea capodoperei sale de la Târgu Jiu, Ansamblul Monumental ,,Calea Eroilor” (alcătuit din Coloana fără Sfârșit, Masa Tăcerii și Poarta Sărutulu), care este una dintre cele mai importante atracții turistice din România. Operele părintelui sculpturii moderne reprezintă un simbol al creativității românești și atrag anual mii de turiști din întreaga lume.

Pe lângă promovarea amintită, reprezentanții centrului au avut oportunitatea de a face cunoscute două platforme digitale inovatoare ale instituției: aplicația mobilă Târgu Jiu City App și site-ul web al Centrului Național de Informare și Promovare Turistică. Târgu Jiu City App dă posibilitatea de a descoperi și de a explora mai detaliat atracțiile și facilitățile pe care le oferă municipiul Târgu Jiu.  Această aplicație a fost expusă în mod activ, prezentându-se funcționalitățile și avantajele pe care le aduce în planificarea unei viitoare călătorii. Cele două platforme oferă ghiduri interactive și informații, furnizând o alternativă modernă turiștilor de a fi la curent cu evenimentele culturale și cu opțiunile de petrecere a timpului liber în Târgu Jiu.

Vizitatorii și admiratorii standului gorjean au venit din diverse colțuri ale țării și din străinătate, mulți fiind dornici să descopere frumusețea și tradițiile autentice pe care le oferă această zonă nordică a Olteniei. Reacțiile lor au fost pozitive și încurajatoare, mulți exprimându-și dorința de a vizita municipiul Târgu Jiu și județul Gorj, într-un viitor apropiat.

                                                                                          Sorin Buliga

Conferință Lucia Corrain la Timișoara: „O infinită memorie. Brâncuși la Târgu Jiu”

La început de an, în 12 ianuarie, la Galeria „Mansarda” a Facultății de Arte și Design din cadrul Universității de Vest din Timișoara (oraș desemnat capitală europeană a culturii, în 2023), a avut loc un eveniment emblematic: conferința cu tema „O infinită memorie. Brâncuşi la Târgu Jiu”. Evenimentul a avut în centru prezentarea ultimei cărți a profesoarei Lucia Corrain: „Una infinita memoria. Il ciclo di Constantin Brâncuși a Târgu Jiu”, în prezența unor personalități marcante: Victor Ieronim Stoichiţă, Doina Lemny, Giordano Conti şi Cristian-Robert Velescu.
Lucia Corrain este specialist în Teoria și semiotica artei la Universitatea din Bologna şi referent ştiinţific la Muzeul Palazzo Poggi. În studiile universitare i-a avut coordonatori pe Omar Calabrese şi pe Umberto Eco.
Victor Ieromin Stoichiţă este considerat drept cea mai avizată voce a diasporei româneşti, în domeniul istoriei şi teoriei artei, colaborând cu numeroase centre de excelență din Europa. Actualmente, predă la catedra de artă modernă a Universității din Fribourg (Elveţia) și i s-a decernat titlul de Doctor Honoris Causa al Universității de Vest, al Universității Naționale de Arte Bucureşti şi al Universităţii catolice din Louvrain.
Doina Lemny, istoric de artă, muzeograf și cercetător franco-român, trăieşte la Paris. Începând cu anul 1979, a activat la Complexul muzeal din cadrul Palatului culturii din Iași, iar din 1990 s-a stabilit în Franța. A lucrat la Centrul Pompidou din Paris (departamentul de colecții moderne), aproape trei decenii şi este specializată în opera lui Brâncuşi. A fost curatoarea expoziţiei „Brâncuşi: surse româneşti, perspective universale” de la Muzeul Naţional de Artă Timişoara.
Giordano Conti este profesor asociat la Universitatea din Bologna, arhitect şi autorul fotografiilor din volumul „Una infinita memoria. Il ciclo di Constantin Brâncuşi a Târgu Jiu”.
Cristian Robert-Velescu, scriitor, critic și istoric de artă, a fost profesor la Universitatea de Vest, la Universitatea Națională de Arte Bucureşti şi muzeograf la Muzeul Naţional de Artă Bucureşti. A publicat mai multe cărţi privind avangarda şi opera lui Brâncuşi, cea mai recentă fiind „Pre-avangarda şi avangarda. Transformări caleidoscopice în arta începutului de secol XX”.
Moderatorul conferinței a fost decanul Facultății de Arte și Design, prof. univ. dr. Camil Mihăescu, care a deschis evenimentul, prezentând invitații. A luat apoi cuvântul prof. univ. dr. Marilen Pirtea, rectorul UVT, care a accentuat ideea că un popor fără limbă și cultură își pierde identitatea, iar fără școală și educație își pierde viitorul. De asemenea, a afirmat că atunci „când vorbești despre Constantin Brâncuși, nu mai este doar un act de cultură, ci este și unul de identitate națională și de aceea mă bucură mult să vad apetența pentru astfel de evenimente. Chiar dacă anul cultural 2023 s-a încheiat, la UVT cultura a fost, este și cu siguranță va rămâne esențială și de-a dreptul capitală”.
Conferința a fost ținută în limba italiană de Lucia Corrain, iar traducerea (rezumativă) i-a aparținut profesorului Victor Ieromin Stoichiţă. În esență, conferința a prezentat etapele unei povești personale, plecând de la experiența autoarei în fața Coloanei fără Sfârșit de la Târgu Jiu. Dacă prima ei vizită în România coincidea cu viziunea clasică a unui istoric de artă (Brâncuși, ca fondator al sculpturii moderne), impactul direct cu opera de la Târgu Jiu a fost „aproape mistic”: un contact plurisenzorial, dat de scânteierea Coloanei în lumina apusului, de impresia că monumentul se naște direct din pământ, de mirosul ierbii din jur, de atingerea operelor de piatră ale ansamblului. Plecând de la această experiență revelatorie, aproape „destabilizatoare”, dată de o „imersiune totală” în spațiul artistic brâncușian, autoarea a început procesul hermeneutic, ca încercare de înțelegere a „ceea ce se ascunde în spatele monumentelor”. Impresia ei generală, atunci, a fost de bucurie ludică, ceea ce a făcut-o să se întrebe cum se poate împăca acest sentiment cu faptul că avea în față un monument funerar, care, în mod obișnuit, exprimă ideea de moarte.
O altă filieră, pe care a avansat în cercetarea ei, a fost tema Sărutului, prezentă pe Poartă, care trimite exact la diada Eros – Thanatos. Analiza biografiei lui Brâncuși poate conduce spre această mare temă, extrem de complexă, a „logodnei cosmice”, care se poate bănui și în spatele ansamblului târgujian. Pentru a o ilustra, Lucia Corrain citează un episod ilustrat de Eugen Ionesco: Brâncuși e pe patul de moarte și este vizitat de familia Ionesco, iar artistul face un fel de declarație de „dragoste cosmică” fiicei cuplului (Marie-France, pe atunci în vârstă de 11 ani), punându-se el însuși în postura „logodnicului”, care este gata să treacă „dincolo”, fiind însoțit de tânăra fată, care îl acompaniază în acestă experiență finală și unică. Interpretarea baladei „Miorița”, marele text românesc al uniunii cosmice, poate și ea lumina anumite aspecte ale demersului hermeneutic brâncușian. Un alt element analizat a fost Masa Tăcerii, cu simbolismul ei pascal sau comemorativ, care poartă amprenta unui „anonimat cosmic”.
Una dintre mărețiile lui Brâncuși a fost aceea de a fi parcurs un drum „mitic”, aproape pe jos, din România în Franța, urmat de întâlnirea cu spiritul parizian al avangardei și, apoi, de reîntoarcerea sa spre spațiul natal, adică un balans între modernismul occidental și tradițiile propriei țări, de care, de fapt, nu s-a desprins niciodată (sau s-a desprins pentru a se întoarce din nou, ca în parabola rabinului din Cracovia, preluată dintr-o carte a lui Mircea Eliade).
S-ar putea spune că, în principal, Lucia Corrain a coroborat contemplarea ansamblului cu analiza ulterioară a surselor scrise, ceea ce a condus la construcția cărții publicate.
Victor Ieromin Stoichiţă a apreciat faptul că Lucia Corrain, într-un mod rafinat, a reușit să utilizeze instrumente de lectură adecvate, debarasându-le de un „balast” uneori prea sec și prea mecanic, pentru a înțelege, într-un periplu personal și intelectual, cu totul impresionant, opera lui Brâncuși.
Cristian Robert-Velescu a perceput cartea respectivă ca pe o „oglindă ciudată cu două voleuri, unul care surprinde raporturile morfologice ale ansamblului de la Târgu Jiu și un altul, referitor la raporturile sintactice. Volumul ne-a îngăduit să chibzuim asupra a ceea ce înseamnă morfologie și ce înseamnă sintaxă: morfologia ține de lumea zeilor, în vreme ce sintaxa își caută un sălaș în mintea schimbătoare a omului. Iată de ce trei brâncușiologi, care ne-am întânit astăzi în mansarda facultății, oferim trei sintaxe diferite”.
Doina Lemny a găsit, de asemenea, cuvinte de laudă pentru demersul scriitoarei, făcând observația că opera monumentală de la Târgu Jiu trebuie, însă, interpretată în cadrul unui ansamblu mai vast al creației marelui sculptor. Fiind ulterior intervievată, l-a considerat pe Brâncuși un „erou” și o „mândrie națională”, care, însă, a ajuns atât de supradimensionat, încât s-a creat impresia unei cunoașteri perfecte. Totuși, „el se cere descoperit. De aceea, consider că expoziția pe care am organizat-o la Timișoara este un punct de plecare: cel care intră trebuie să privească și să își aleagă o operă, două, important fiind ca acestea să îi rămână în memorie. Brâncuși cere să fie receptat nu inteligibil, ci cere un soi de comuniune sufletească”.
Giordano Conti a evocat și el contactul „aproape suprareal” pe care l-a avut, atunci când a captat imaginile operelor la apus de soare, având impresia că aparatul său „fotografiază singur” în jurul acestora.
Din sală au contribuit la dezbatere și alți specialiști, punând în lumină și aspecte mai puțin cunoscute din viața și opera lui Constantin Brâncuși (deși esențiale) și, în special, privind capodopera sa de la Târgu Jiu, așa încât publicul a putut beneficia de explicații venite din perspective diferite.
Sorin Lory Buliga, reprezentant al Centrului de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, după ce a apreciat filonul sigur al unor surse românești în opera marelui sculptor, pe care l-a explorat Lucia Corrain în lucrarea ei plină de sensibilitate, a evidențiat câteva aspecte importante, cum ar fi acela că Brâncuși nu a vorbit niciodată despre vreun „ansamblu” la Târgu Jiu, ci separat despre acele trei piese monumentale ale sale, folosind în fața unui prieten apropiat termenul de „trigemenea” (denumirea de „ansamblu” a apărut doar în documentele primăriei Târgu Jiu, fiind apoi preluată de cercetători). De asemenea, artistul nu a dat nicio indicație despre sensul de parcurgere al Căii Eroilor, mai ales că lui nu i s-a comandat inițial un „ansamblu”, ci un singur monument al eroilor (Coloana fără Sfârșit). Ulterior, văzând ajutorul entuziast al Ligii Femeilor Gorjene, a hotărât să realizeze și celelate opere din travertin din Grădina Publică.
Cercetătorul a concluzionat că Brâncuși nu poate fi înțeles printr-o abordare unilaterală, ci din mai multe perspective: tradițiile populare românești, multe de tip animist și panteist, religia ortodoxă (amalgamarea spirituală și istorică a celor două a fost denumită de M. Eliade „creștinism cosmic”), influențele curentelor de avangardă pariziene, precum și ale filosofiilor din spațiul indo-tibetan, din moment ce a călătorit la Indore să realizeze un templu și a fost fascinat, timp îndelungat, de biografia călugărului budist Milarepa.
Temele abordate, atractive și foarte interesante pentru cultura europeană contemporană, au fost urmărite cu atenție de un public numeros (cca 150 de persoane), format din profesori, cercetători, studenți și timișoreni atrași de opera lui Brâncuși, care s-a dovedit încântat de conferință și de pluralitatea punctelor de vedere susținute, chiar dacă unele contradictorii.

Sorin Buliga

INVITAȚIE PUBLICĂ

INVITAȚIE PUBLICĂ

Expoziția „Afișul”, a artistului vizual Florin Hutium

Florin Hutium, unul dintre cei mai prolifici artiști gorjeni, a prezentat la Galeriile de Artă „Constantin Brâncuși”, în data de 25 ianuarie 2024, expoziția „Afișul”, organizată de Uniunea Artiștilor Plastici din România, filiala Târgu-Jiu, în parteneriat cu Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”. Pe simeze au fost prezente 33 de afișe (uneori mai multe grupate în cadrul aceleiași rame) reprezentând tot atâtea expoziții, din multe altele, la care a participat artistul gorjean. Patru dintre ele vor face publicitate, avant la lettre, unor manifestări artistice și culturale din anul curent: Festivalul internațional „Tudor Arghezi”, „Labirintul” și „69” (ultima cu ocazia zilei de naștere a artistului). Au fost expuse, de asemenea, și două noi creații ale sale.
Afișul, ca gen de artă grafică, are menirea generală de a informa și de a face reclamă, uneori și de a mobiliza și a îndruma. Cel mai adesea, o astfel de înștiințare publică tipărită, cu elemente grafice și text, poziționată în diverse locații stradale, are scopul de a informa rapid publicul în legatură cu diverse evenimente culturale și artistice. Orice afiș trebuie să aibă o idee central, care să descrie evenimentul a cărei imagine o promovează. Părintele afișului artistic a fost Jules Cheret, care a creat primul afiș în culori în anul 1867. Stilul Art Nouveau, care a dominat scena pariziană până la primul război mondial, a influențat și arta afișelor, de exemplu cea a lui Alfons Mucha. Aceasta a fost apoi puternic reînnoită de Leonetto Capiello, care plasa pe afiș o imagine puternică pe un fundal monocrom, ce avea darul să impresioneze imediat privitorul.
În secolul al XX-lea apar artiști specializați, care se dedică acestei discipline grafice ce devine un mijloc puternic de reclamă și chiar de propagandă (cinematografia dă și ea un impuls puternic afișului de tip cultural). De altfel, după 1945, regimul comunist din România și cel din țările din estul Europei au folosit afișul pentru propaganda de partid, cu scopul de a elogia ideologia și „bunăstarea“ sistemului, ca și „prietenia” cu URSS. Și totuși, în ciuda unor restricții draconice, afișul a fost utilizat pentru a transmite sugestii și mesaje camuflate, pentru a provoca reacții intelectuale și emoționale, fiind o nouă formă subtilă de a comunica cu publicul. Iar în acest punct ne întâlnim chiar cu arta lui Florin Hutium, care debordează de astfel de mesaje și sugestii, mai mult sau mai puțin mascate, ce încearcă să transmită publicului concepțiile artistului pe diverse teme.
În cuvântul de deschidere a expoziției, artista vizuală Dorina Cioplea Văduva a relevat importanța evenimentului: „ Expoziția lui Florin Hutium mi se pare impresionantă, din mai multe puncte de vedere. În primul rând, afișele sunt, ele însele, adevărate lucrări de artă grafică, artistul folosind multe elemente specifice acestei tehnici (colaje realizate manual, diferite tipuri de scriere, litere decupate, jocuri de cuvinte etc.). În al doilea rând, numărul afișelor este și el impresionant, cu atât mai mult cu cât reprezintă doar o parte dintre evenimentele expoziționale din 2016 până în 2024 (cel mai vechi afiș expus acum fiind din 2016, deși activitatea artistică și expozițională a lui Hutium se întinde pe câteva decenii bune). Afișele artistului gorjean nu sunt altceva decât uși și ferestre spre lumea sa interioară, atât de bogată, cu revolte, întrebări și frământări, Florin Hutium fiind, prin excelență, un rebel care se răzvrătește și uneori face haz de necaz, ca metodă de supraviețuire în realitate”.
În speech-ul său, Florin Hutium a explicat faptul că artiștii care creează afișe studiază în mod profesionist designul și caligrafia, pregătindu-se, astfel, temeinic pentru a prezenta produse în presa scrisă, reviste, coperți de carte, cataloage etc. Afișul pentru expozițiile de arte vizuale constituie o invitație la vizionare. În timp, tipografiile care tipăreau produse de publicitate au fost înlocuite cu mașinile de printat, iar lucrătorii care compuneau imagini prin suprapunerea «zincurilor» au fost înlocuiți cu aparate computerizate. Afișul contemporan are calități mai bune, designerii aplicând letrajul de pe listele computerului care inventează litere conforme conținutului de pe afiș. Posibilitatea de a crește dimensiunile este infinită, bannere uriașe ocupând spațiile fostelor lozinci ale propagandei”. În final, a atras atenția asupra noilor invenții tehnologice, care au capacitatea de a schimba fața artei: „Inteligența artificială pretinde inventarea imaginației artificiale și a talentului artificial. Nu putem trece peste potențialul ridicat de distrugere a acesteia”.
Sorin Buliga a avut o intervenție în acest sens, prezentând o formă de artă (bazată pe cuvânt) a inteligenței artificiale, care are ca origine, totuși, informațiile furnizate de un poet român contemporan. Acesta a introdus informațiile cerute în aplicația respectivă, cerând ChatGPT-ului să scrie un poem în stilul său. Răspunsul AI a fost: „Sigur, pot să scriu un poem inspirat din stilul poeților români. Cum nu pot copia stilul specific al unui poet în viață, voi crea un poem original ce reflectă tradiția literară bogată a României”. În mod surprinzător, poate, pentru unele persoane sceptice, poemul respectiv este marcat de sentimentalism și delicatețe. Vorbitorul a dat ca exemplu, în acest sens, și prima strofă: „Sub cerul Bucureștiului, umbre se joacă, În străzi unde istoria șoptește povești vechi. Orașul respiră în ritmuri lente, se trezește. Printre ziduri ce păstrează ecouri de iubire și de pace…”. Așadar, inteligența artificială, chiar dacă ar putea să prezinte și unele pericole, are totuși capacitatea, cel puțin în mod aparent, să creeze texte originale și pline de sensibilitate, alunecând, astfel, spre lumea emoțiilor.

Sorin Buliga

Anunt rezultat final – Consilier debutant – Compartiment Studii, Cercetări si proiecte culturale

Anunt rezultat final – Consilier debutant – Compartiment Studii, Cercetări si proiecte culturale – (format pdf)

Continuare »

Anunt final inspector debutant – Compartiment CNIPT

Anunt final inspector debutant – Compartiment CNIPT – (format pdf)

Continuare »

 Concert de colinde la Universitatea „Titu Maiorescu”

Facultatea de Drept și Științe Economice Târgu Jiu și Facultatea de Asistență Medicală Târgu Jiu (ambele din cadrul Universității „Titu Maiorescu” București), în parteneriat cu Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”, au organizat luni, 18 decembrie, cea de a doua ediție a concertului de colinde „Iată, vin colindătorii!”, în prezența unui public numeros care a apreciat această manifestare artistică.

Festivitatea a fost deschisă de domnul Cristian Drăghici, decanul Facultății de Drept și Științe Economice, care a urat bun venit invitaților și reprezentanților (profesori, elevi și colindători) Colegiului Național „Spiru Haret”, Colegiului Tehnic „General Gheorghe Magheru”, Școlii Generale nr. 3 din Rovinari și Grădiniței „Priki’nDell”, vorbind despre mesajul și încărcătura emoțională a colindelor în aceste „momente magice, când simțim cu toții spiritul Crăciunului și al sărbătorilor de Anul Nou ce urmează să vină, care sunt cele mai frumoase din an”.

În public au fost și consilieri și inspectori din cadrul Centrului „Brâncuși” și, de asemenea, managerul acestuia, domnul Adrian Bândea. Dr. Sorin Buliga, ca reprezentant al instituției respective, a expus, pe scurt, activitatea diverselor departamente din cadrul centrului în care activează, axată, practic și teoretic, pe moștenirea Brâncuși de la Târgu Jiu: Ansamblul Monumental „Calea Eroilor”. A insistat asupra importanței de a include capodopera brâncușiană în Patrimoniul Mondial UNESCO (ceea ce ar aduce mai mulți turiști în Gorj) și asupra faptului că destinul cultural la nivel internațional al orașului Târgu Jiu a început în momentul în care Brâncuși a hotărât să își amplaseze aici ansamblul său de monumente.

Doamna Alice Matei-Cernăianu, înainte de a prezenta colindătorii, a reliefat caracteristicile Crăciunului: „conectare, recunoștință, înțelegere, colinde, iubire; Crăciunul înseamnă NOI, cei care dăruim din suflet daruri celor pe care îi iubim. Să întâmpinăm, așadar, colindătorii – să-i primim în casă, să-i primim la masă”.

Au urmat apoi corurile instituțiilor de învățământ mai sus menționate, vestind nașterea pruncului Iisus, colindătorii fiind apoi, conform datinei străbune, „cinstiți” cu cadouri de Crăciun.

Această nouă ediție a concertului de colinde „Iată, vin colindătorii!”, foarte bine organizată, a creat o excelentă impresie și, totodată, bucurie, justificând pe deplin formarea unei tradiții de colinde la Facultatea de Drept și Științe Economice și Facultatea de Asistență Medicală Târgu Jiu.

Sorin Buliga

                                                                                   

Mergi Sus