Atelierele „Constantin Brâncuși”, Târgu Jiu, ediția 2023.

Simpozionul Național de Pictură și Grafică „Iosif Keber” și

Concursul de Benzi Desenate „Acasă la Brâncuși”.

Consiliul Local și Primăria Municipiului Târgu Jiu, Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”, Filiala Târgu Jiu a UAP, Uniunea Artiștilor Plastici din România, Muzeul Județean „Alexandru Ștefulescu” și Liceul de Arte „Constantin Brăiloiu” vă invită la deschiderea Simpozionului Național de Pictură și Grafică „Iosif Keber”, care va avea loc la Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj de la Curtișoara, în data de 22 august, orele 13.00.

Simpozionul, care face parte din manifestarea artistică Atelierele „Constantin Brâncuși”, ediția 2023 (ce cuprinde mai multe evenimente), se va ține la Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj de la Curtișoara, în perioada 22-31.08.2023, și are drept curatori pe artistul Vasile Fuiorea (președintele Filialei Târgu Jiu a UAP din România), pentru secția „Pictură” și pe artistul  Florin Gheorghiu (vicepreședintele filialei), pentru secția „Grafică”.

Vor participa următorii artiști vizuali: Iliana Gheorghiu, Georgiana Brandt, Cătălin Negrea, Daniel Semenescu, Florin Hutium, Gheorghe Plăveți (pentru pictură) și Cristina Cioplea, Anca Maria Stănciulescu și Bogdan Epure (pentru grafică).   

În paralel cu acest eveniment inaugural se va desfășura și deschiderea Concursului de Benzi Desenate „Acasă la Brâncuși”, la care participă elevi din clasele IX-XII. Regulamentul concursului va fi postat pe site-ul instituției.

Sorin Buliga

Centrul de Cercetare Documentare și Promovare “Constantin Brâncuși”, în parteneriat cu Filiala Târgu Jiu a Uniunii Artiștilor Plastici din România, vă invită la vernisajul expoziție personale de Arte Vizuale “ MINIMA FABULAS“ a artistei Eva Dolha, la Galeriile de Artă „Constantin Brâncuși ” din Târgu Jiu, Joi 17. August 2023, ora 18.00, strada Traian nr. 27, parter.
Prezintă: artist plastic Florin Hutium.
Expoziția este deschisă publicului în perioada 17 – 30 August, 2023.

AFIS ARHITECTURA

REGULAMENT CONCURSUL DE ARHITECTURĂ ACASĂ LA BRÂNCUȘI

2.3. PLAN CADASTRAL LA IEȘIREA SPRE TÂRGU JIU 1

2.3.1 PLAN CADASTRAL INTRARE SPRE TISMANA 2

2.3.2 PLAN CADASTRAL SPRE BRĂDICENI 3

2.4. DOCUMENTAR FOTOGRAFII, EXEMPLE DE PORȚI TRADIȚIONALE DE INTRARE ÎN COMUNE

2.5.STUDIUL FORMELOR ÎN OPERA BRÂNCUȘIANĂ, REFLEXII ÎN LUCRĂRI DE ARHITECTURĂ CONTEMPORANĂ

2.6 Model planșe proiect de arhitectură

Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”, Primăria și Consiliul Local al Municipiului Târgu Jiu vă invită să participați la deschiderea Simpozionului Internațional de Sculptură „Atelierele Brâncuși”, care va avea loc luni 07 august 2023, ora 13.00, în comuna Peștișani, la Centrul de Informare Turistică Peștișani. nr. 13.
Simpozionul de sculptură se va desfășura în perioada 07-31 august 2023 și va cuprinde și Concursul de Arhitectură „Acasă la Brâncuși”.

Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși” va organiza manifestarea artistică Atelierele „Constantin Brâncuși”, ediția 2023 (din cadrul programului „Esența lucrurilor”), care va cuprinde mai multe evenimente: Simpozionul internațional de sculptură (în perioada 7-31.08.2023), Concursul de arhitectură „Acasă la Brâncuși” (22-31.08.2023), Concursul de benzi desenate „Acasă la Brâncuși” (22-31.08.2023) și Simpozionul de pictură și grafică Iosif Keber (22-31.08.2023).
Simpozionul internațional de sculptură va avea loc la Peștișani, deschiderea festivă a acestuia fiind în data de 7.08.2023. Vor participa următorii artiști, din țară și din străinătate: Eugen Florin Barzu (România), Valentin Vârtosu (Republica Moldova), Francesco Panceri (Italia), Dumitru Ioan Șerban (Italia), Oscar Aguirre Comendador (Spania), Mircea Lăcătuș (SUA), Ovidiu Nicolae Popa ( curator , Romania ). Selecția lucrarilor s-a realizat pe baza desenelor și machetelor trimise anterior la Centrul Brâncuși.
Materialul de lucru este marmura de Rușchița, care are o varietate de culori foarte plăcute (alb, alb-gălbui, roz etc.), cel mai adesea aceasta este roz și e străbătută de venaturi de culori mai închise (cenușii sau chiar negre).
Îi prezint, pe scurt, pe sculptorii participanți la simpozion și activitatea profesională a acestora.

Eugen Florin Barzu a urmat Liceul de Arte Plastice „Ion Vidu“ din Timişoara și Universitatea Națională de Arte „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti. Este membru al Uniunii Artiştilor Plastici din Romania, filiala Timişoara, doctor în arte vizuale și cadru didactic universitar (cu gradul de conferentiar dr.) la Universitatea de Vest din Timişoara, Facultatea de Arte. A fost membru în diverse comisii ale unor prestigioase instituții de cultură din România (în 2016, membru al Comisiei Naționale pentru Monumente de For Public din Ministerul Culturii). A beneficiat de mai multe burse de studiu și documentare în orașele Veneția, Florența și Roma. A participat la numeroase expoziții de grup (Timișoara, București, Caransebeș, Arad, Budapesta, Bellevile – Franța) și la simpozioane naționale și internaționale de sculptură: Drăgășani, Caransebeș, Sibiu, Arad, Târgu Jiu, Canavese, Ormea (ambele în Italia), Kikinda (Serbia).
Valentin Vârtosu, născut la Soroca, în Republica Moldova, trăiește actualmente în Chișinău, unde a urmat Colegiul de Construcţii și apoi Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Facultatea de Arte Plastice și Design (urmând, tot aici, și cursurile de masterat). Este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din Republica Moldova, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, filiala Iaşi, și membru al International Association of Art, UNESCO. Din 1985 a participat la majoritatea expoziţiilor organizate de Uniunea Artiștilor Plastici şi de Ministerul Culturii din Republica Moldova și, de asemenea, la mai multe expoziții organizate de Uniunea Artiștilor Plastici din România, filiala Iași. A participat la simpozioane de sculptură, la nivel național (în Republica Moldova și România) și internațional: Chișinău, Ungheni, Criuleni, Moinești, Bacău, Deda Bistra, Galați, Ploiești, Ovidiu, Hârsa, Voluntari, Lituania și Serbia). A executat lucrări de for public în Republica Moldova și în România. Operele sale sunt incluse în numeroase colecții publice și particulare din Republica Moldova, Canada, ltalia, Austria, România, Germania și Serbia. A câștigat mai multe concursuri și a luat luat numeroase premii, trofee, medalii și diplome de excelență.
Francesco Panceri este sculptor italian, originar din localitatea Crema, unde a urmat o școala de artă și apoi „Accademia di belle arti di Brera” din Milano, specializarea sculptură. Mai multe dintre lucrări sale sunt incluse în colecții publice sau particulare din Italia (Crema, Cremona, Pisa, Ascoli, Chieti, Urbino, Pescara, Trento, Udine, Milan, Rome), Germania, Olanda, Belgia, Albania, China, Japonia, Polonia, Siria, India, Slovenia, Korea și Turcia. A participat la numeroase simpozioane de sculptură, naționale și internaționale, din: Italia (Crema, Lodi, Orzinuovi, Comezzano, Albiano), China, Turcia, Coreea de Sud, Georgia, Iran, India, Siria, Albania.
Dumitru Ioan Șerban a urmat Liceul „Nicolae Tonița” și Academia de Arte Frumoase din București. A beneficiat apoi de mai multe stagii de pregătire în artele plastice și în restaurare, urmând cursuri de specialitate la București (în restaurare, la Ministerul Culturii), Brighton (Anglia) și Udine (Italia). A participat la diverse expoziții de grup (București, Costinești, Atena, Veneția, Verona) și la simpozioane internaționale de sculptură: Trieste, Udine, Sardinia, Ungaria, India, Turcia, Noua Zeelandă, Iran.
Oscar Aguirre Comendador este născut în Cuba (unde a urmat Institutul Superior de Arte din Havana), dar trăiește și muncește în Spania (Valencia). A participat la numeroase simpozioane de sculptură din India, Slovenia, Portugalia, Insulele Canare, Franța, Belgia, Arabia Saudită, Argentina, SUA, Germania, Cipru, Japonia, Spania, Muntenegru, Egipt. Lucrările sale se află expuse în instituții culturale din numeroase orașe din lume, care au găzduit simpozioanele respective.
.Mircea Lăcătuș a urmat Liceul de Artă din Arad și Univeritatea Națională de Artă din București (având și titlu de master). Ulterior se stabilește la Viena, unde obține titlul de „Magister in Art” al Universității din Viena. În 2013, a fost Profesor invitat la Universitatea din Alabama din Huntsville (SUA), iar în prezent este profesor la Oakwood University din același oraș american. Începând cu anul 1985, participă la numeroase expoziții, personale sau de grup (București, Arad, Eggenburg, Ebenfurth, Neusiedl, Viena, Huntsville, Tennessee Valley, Hanceville, New York) și la simpozioane de pictură și de sculptură (Neusiedl, Andau, Croația, India, SUA). Lucrările sale de sculptură și de grafică se află în colecții private din România, Ungaria, Croația, Austria, Germania, Franța, SUA. A creat mai multe lucrări monumentale în România, la Miniș, Tușnad, Simeria, Bran. A realizat, de asemenea, scenografia pentru mai Lucrările multe piese de teatru din Viena și SUA și este autorul unei cărți de poezie publicate și premiate la Viena.
Ovidiu Nicolae Popa a urmat Liceul de artă „Nicolae Tonitza” și Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București. Este sculptor, restaurator, profesor și membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, filiala București, secția sculptură. Din 1986 și până în prezent a participat la numeroase expozitii de grup , atat in tara cat si in strainatate ( Bucuresti , Bistrita , Negresti Oasi , Iasi , Bratislava Sinaia , Viena , Focsani , Andau , Ramnicu Valcea ,Calimanesti , Novosibirsk ) . A participat la simpozioane nationale si internationale de sculptura si pictura ( Romania , Austria , Republica Moldova , Ungaria , Rusia , Slovacia ) A primit numeroase medalii si diplôme de excelenta . Lucrările sale se află atât în muzee, cât și în colecții particulare din România, Grecia, Ungaria, Austria, Franța, SUA, Germania și Rusia.

Lucrarile realizate în cadrul simpozionului vor face parte din Colecția de Artă Contemporană a Municipiului Târgu Jiu, îmbogățind astfel patrimoniul cultural al orașului.
Sorin Buliga

Curentul literar-artistic nonconformist Dada a fost înfiinţat la 6 februarie 1916, în celebrul Cabaret Voltaire din Zürich, membrii fondatori fiind poetul român Tristan Tzara, scriitorii Hugo Ball și Richard Huelsenbeck, artistul plastic Hans Arp și pictorii Marcel Iancu (român și el), Francis Picabia, Marcel Duchamp (S.U.A.), Max Ernst și Kurt Schwitters (Germania).
Acesta reprezintă o nouă estetică îndreptată împotriva rutinei în gândire și artă, care a utilizat şocul, provocarea şi iraţionalitatea, luând în derâdere „seriozitatea”, formalitatea şi „sanctitatea” artei tradiţionale, ca și ipocrizia lumii moderne. Dadaiştii progresau în a crea un nou vocabular şi limbaj artistic, prin care au protestat împotriva ororilor Primului Război Mondial şi au condamnat cultura occidentală pentru corupţia ei morală, în acceptarea şi propagarea acestui război. Mișcarea trebuia să fie precum arta copiilor, născută din spontaneitate, hazard şi provocare. Un astfel de regres în inocenţa copilăriei avea la bază speranţa „ştergerii tablei” şi a lansării unei noi culturi de la zero.
Dadaismul a fost puternic influențat de teoriile lui Freud despre inconștient. Astfel, iraționalismul, ca doctrină care respinge cunoașterea realității pe calea rațiunii și susține primatul intuiției, instinctului și trăirii asupra cunoașterii raționale și științifice, a devenit o modalitate artistică de a respinge și de a depăși raționalismul din cultura burgheză. Mai precis, dadaiștii au adoptat ideea de „asociere liberă” (devenită instrument de lucru) ca metodă de a elibera inconștientul de mecanismele cenzurii conștiinței. O altă abordare pentru a submina controlul rațiunii asupra genezei operei de artă a fost să încorporeze șansa și întâmplarea în procesul creator.
Folosirea hazardului avea scopul de a-i restabili operei de artă puterea magică primară, care trebuia să fie reinstaurată pentru că fusese distrusă de o cultură care protejase utilizarea raţiunii, mai presus de orice. „Moştenirea dadaistă” consta, de fapt, în a restabili echilibrul între raţiune şi anti-raţiune, sens şi nonsens, ordine şi hazard, conştient şi inconştient. Marcel Iancu, de pildă, folosea orice obiect găsit (sârmă, fir, pană), pe care viaţa i-l punea în cale, şi-l încorpora în propria operă de artă, deoarece considera că acest lucru are un sens.
Marcel Duchamp (unul dintre liderii dadaiști de la New York) a fost cel care a inventat primele „ready-made” („obiect gata făcut”), mai întâi la Paris şi apoi la New York, în 1917, când expunea un pisoar de porţelan, poziţionat orizontal, intitulat Fountain şi îl trimitea comitetului organizator al expoziţiei Artiştilor Independenţi. Această încercare, de a crea o nouă idee pentru un obiect despre care toată lumea credea că ştie ce este, nu a fost bine primită de către comitetul respectiv. În schimb, ea a produs o adevărată mutație în felul de-a privi un obiect de artă: din acel moment nu mai conta dacă artistul a creat un astfel de obiect; important era faptul că el l-a ales, l-a pus într-o situaţie în care funcţia şi semnificaţia lui utilitară erau uitate, sub un nou titlu şi un nou punct de vedere, şi a creat, astfel, o nouă gândire asupra lui.
Acest scandal al pisoarului-obiect de artă i-a încurajat pe Duchamp, Man Ray şi Picabia de-a continua subversiunea lor artistică, forţând în continuare limitele, iar procedeul „obiectelor găsite” a fost rapid îmbrăţişat de mişcarea Dada, fiind utilizat, de exemplu, de Man Ray şi Francis Picabia, care l-au combinat cu arta tradiţională. O teorie critică recentă argumentează că simpla desemnare şi relocare a oricărui obiect (inclusiv cele de tip „ready-made”) constituie o modificare a acestuia, deoarece schimbă percepţia noastră asupra utilităţii, duratei de viaţă şi a statutului său.
Duchamp făcea o deosebire între lucrările „ready-made” şi „obiectele găsite”, pentru că acestea din urmă pot să aparţină naturalului, iar el dorea să aducă în discuţie artefactele, obiectele produse de om. În Târgu Jiu, în grădina casei Gănescu, Constantin Brâncuși, puternic influențat de ideile dadaiste, a creat o colecție de „objet trouvé” (trovanți polimorfi cu aspecte zoo- și fitomorfe), și de „ready-made”, sub forma unor mese din pietre de moară care aveau intercalate câte un trovant sferoidal. Influenţele dadaiste în opera lui Brâncuşi s-au constatat în: modul de reconfigurare continuă a „grupurilor mobile”, tehnica asamblării, crearea de obiecte-sculpturi şi de obiecte umoristice, semnarea unor manifeste dadaiste (în anul 1921), prietenii strânse cu exponenţi de primă mână ai mişcării dadaiste (Marcel Duchamp, Tristan Tzara, Man Ray) și înclinarea sa spre arhetip. Brâncuşi se confesa în acest sens, scriind pe o fotografie: „Dada ne va readuce lucrurile la timpul nostru”.
De estetica dadaistă ține și instalația artistică, pornind de la aceleași lucrări de tip „ready-made” ale lui Marcel Duchamp (aceasta apare și în alte curente din prima jumătate a secolului XX, așa cum ar fi suprarealismul, constructivismul ș.a.). Instalația este un gen de artă care constă, în esență, în configurarea unei opere artistice, bi- sau tridimensionale, într-un spațiu care poate să schimbe percepția acestuia. Utilizarea unor obiecte, adesea din diverse tipuri de material, armonizate între ele și dispuse într-un spațiu tridimensional, este folosită adesea în arta vizuală contemporană, cu scopul de a-i crea o experiență particulară spectatorului (o emoție sau o stare de spirit, care poate provoca o anumită atitudine).
„Coloanele fără sfârșit” brâncușiene ar putea să intre și ele în categoria „instalație artistică” și să reveleze, încă o dată, influențele dadaiste în opera marelui sculptor. Ele au fost realizate din diverse materiale, cele mai multe fiind din lemn și piatră, iar varianta monumentalizată de la Târgu Jiu este din metal (module din fontă alamită). Mai multe asamblări brâncuşiene sunt percepute, de altfel, ca întreguri formale şi expresive. „Coloana fără Sfârșit”, a cărei formă este binecunoscută în spațiul românesc (ca stâlp de mormânt, de cerdac sau de poartă), a suferit aceeași transformare de către Brâncuși ca și alte obiecte populare româneşti obişnuite: a fost ruptă de funcţia ei, apoi mutată într-un mediu cultural diferit (occidental), mascată prin tehnici artistice moderne și a primit un alt nume. Cum Brâncuși a știut să preia din folclorul românesc simboluri sacre și universale (rombul și șirul de romburi apar în numeroase culturi tradiționale de pe tot întinsul globului), arta sa este una de triplă factură: tradițională (folcloric-românească), modernă (pariziană) și universală.
Se consideră că forma franceză a dadaismului a dat naștere suprarealismului (părere a mai multor cercetători autorizați, dar nu și a lui André Breton), curent literar și artistic apărut în anii 1920, în Franța, și răspândit ulterior în toate țările lumii. Acesta pune accentul pe activitatea spontană a imaginației și pe explorarea zonelor iraționalului în creația artistică. In „Primul manifest al suprarealismului” (publicat în 1924) André Breton definește mișcarea astfel: „Automatism psihic pur prin care se exprimă, fie verbal ori în scris, sau în altă modalitate, adevărata funcţie a gândului. Gând dictat în absenţa oricărui control dictat de raţiune şi în afara tuturor preocupărilor morale şi estetice”. Suprarealismul susține că adevărul și arta se află „în realitatea superioară a anumitor forme de asociație” bazate pe atotputernicia visului, pe „jocul dezinteresat al gândirii” eliberate de constrângeri. Reperele esențiale ale mișcării sunt: antitradiționalism, protest antiacademic, explorarea subconștientului, deplina libertate de expresie, înlăturarea activității de premeditare a spiritului în actul creației artistice.
În proclamata revoluție pentru „eliberarea eului” și realizarea unui climat al libertății absolute, se caută un „fapt psihic nud și elementar”, în lumea subconștientului, a experiențelor onirice, a mecanismelor sufletești iraționale transmise direct, fără intervenția cenzurii logice, considerându-se ca fiind unica modalitate revelatoare a veritabilei noastre esențe și potențialități (această frondă împotriva structurilor logice a fost urmărită atât prin exaltarea psihanalizei, cum ar fi cultivarea lumii tulburi a complexelor, a proiecțiilor onirice și a halucinațiilor, cât și pe alte căi, de la hipnoză și delir până la drogare și patologie declarată: demență, paranoia etc.). Una dintre aspirațiile suprarealiștilor a fost aceea de a contopi obiectele cu subiectele care le condiționează. Au încercat să dobândească acest lucru printr-o transformare a subiectului în obiect, mai exact prin crearea unei iluzii de tip tromp l’oeil, a contopirii celor două.
Un caz elocvent de trecere de la dadaism la suprarealism este cel al artistului american Man Ray (pictor, grafician, fotograf, regizor, poet, eseist și filosof, considerat o personalitate tipică modernismului pluralist). În perioada 1920-1930, el s-a asociat cu grupul suprarealist francez din Paris, fiind cunoscut, în special pentru imaginile sale extrem de inventive și neconvențional fotografice care, adesea, țin de o explorare a subconștientului. În 1921, el îl cunoaște pe Brâncuși, care era mereu nemulțumit de fotografiile realizate lucrărilor sale de către diverși fotografi încât, în final, și le fotografia singur, pentru a surprinde anumite detalii și efecte numai de el știute. Se pare că, în acel an, Man Ray i-a oferit creatorului sculpturii moderne unele sfaturi privind arta fotografică.
Michel Tapié, în discursul lui asupra artei abstracte (luat ca reper în evoluția conceptelor din avangarda postbelică), consideră că, începând de la impresionism, noțiunile de „frumos”, „formă”, „spațiu”, „estetică” au fost repuse în discuție și chiar negate, deschizându-se o perspectivă diferită în arte, în care valorile tradiției sunt atacate. După el, doar dadaismul ar fi constituit o cotitură definitivă în ceea ce privește distanțarea față de artele tradiționale, deoarece, până în momentul apariției acestuia, curentele avangardei au fost mai puțin revoluționare; formulele respective au prezentat doar o anumită spectacularitate avangardistă și nu soluții radicale și de aceea au fost doar aparent revoluționare, având un aer mai degrabă romantic. Apare astfel ideea de separare față de mișcările care nu s-au rupt definitiv de arta tradițională. Iar ca ruptura față de academism să fie totală, trebuie ca drumul să fie unul „în necunoscut”.
După cel de-al Doilea Război Mondial, ideile dadaiste și conceptul de ready-made au fost împrumutate și de alte curente artistice, ele continuându-se, de altfel, și în arta contemporană. Ca un exemplu de supraviețuire ale acestora la scurt timp după război, sunt concepțiile artiștilor mișcării avangardiste New Realists (din anii 1960) care se regăsesc într-o artă de asamblare și acumulare a elementelor împrumutate din realitatea cotidiană („acumulările de obiecte” de Arman și Deschamps). Ei susțin utilizarea de obiecte luate din realitatea vremii lor, ca și de „ready-made”, în stilul lui Marcel Duchamp.

Sorin Buliga

CONSTANTIN BRÂNCUȘI
WORLD HERITAGE VOLUNTEERS
WORKING ON THE FUTURE LED BY UNESCO WORLD HERITAGE CENTER

Luni, 17.07.2023, la sediul Muzeului „Constantin Brâncuși” a avut loc vernisajul expoziției „Brâncuși la Târgu Jiu”, care poate fi vizitată în perioada 17 – 26.07.2023. Aceasta este organizată de Consiliul Local și Primăria Municipiului Târgu Jiu, Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”, Muzeul Național „Constantin Brâncuși”, Universitatea „Constantin Brâncuși”, Institutul de Cercetare, Dezvoltare și Inovare, Liceul de Arte „Constantin Brăiloiu” și Comunitatea „Târgu Jiu Odinioară”.
Ideea de la care a pornit organizarea acestei manifestări este aceea a atragerii instituțiilor de cultură și de învățământ din Târgu Jiu și, de asemenea, a colecționarilor din comunitatea locală, în ceea ce privește documentarea și promovarea Ansamblului Monumental „Calea Eroilor”.
Au fost expuse, în trei săli ale muzeului, fotografii, cărți poștale, medalii omagiale, mărci filatelice, afișe și alte obiecte de colecție, puse la dispoziție de instituții și de domnii Adrian Tudor, Gabriel Boiangiu, Andrei Remescu, Sabin Cornoiu, Ion Țîrlea, Grigore Haidău și Jean Cernitoiu.
Din patrimoniul Centrului de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși” au fost prezentate fotografii și documente, iar din cel al Muzeului Național „Constantin Brâncuși”, afișe, cărți poștale și alte obiecte.
Sorin Buliga a expus etapele construcției Coloanei fără Sfârșit, pe baza fotografiilor din colecția Sorana Georgescu-Gorjan, realizate în cea mai mare parte de inginerul Ștefan Georgescu-Gorjan. Se poate vedea, prin intermediul acestora, evoluția edificării Coloanei, de la schița acesteia realizată de Brâncuși pe o fotografie și de la modelul din lemn de tei de la Atelierele Centrale Petroșani, până la montajul ei la Târgu Jiu, când s-au pus pe axul Coloanei (format din trei tronsoane), rând pe rând, modulele din fontă.
Cercetătorul a prezentat, de asemenea, și schița lui Ioan Alexandrescu (cioplitorul Porții Sărutului), ce înfățișează planurile lui Brâncuși privind amenajarea ansamblului său și adăugarea altor lucrări, după octombrie 1938. Pe planșa de calc se poate observa intenția de a se amplasa 12 scaune de piatră (de tip clepsidră) și plopi în jurul Coloanei și realizarea unor trepte largi (tip terasă) între calea ferată și Coloană, pe care urmau să fie puse, de asemenea, scaune de piatră.
Ion Țîrlea, fondatorul comunității „Târgu Jiu Odinioară” (www.targujiuodinioară), a expus mai multe fotografii vechi, atât din colecția personală, cât și de la colaboratorii săi (Sorin Udroiu și Nicolae Mihail Bogdan), ce au ca temă ansamblul brâncușian. Imaginile surprind instantanee inedite din perioada 1938-1947. Se pot vedea diverse personaje (străjeri, soldați, turiști și oameni ai locului), fotografiate alături de operele brâncușiene. Fiecare imagine are în spate o istorie particulară, așa cum ar fi și aceea în care apare o frumoasă mașină de epocă, ulterior transformată într-o camionetă ce a făcut parte din convoiul care a transportat componentele Coloanei fără Sfârșit de la Petroșani la Târgu Jiu, în anul 1937.
Expoziția „Brâncuși la Târgu Jiu” se constituie într-o reușită comună a instituțiilor și a unor persoane particulare deopotrivă, urmând ca în municipiu să fie realizate și alte manifestări de acest gen, în care comunitatea locală (de dorit și națională) să fie implicată în cunoașterea mai profundă a operei marelui sculptor cu origini gorjene.
Sorin Buliga

Consiliul Local și Primăria Municipiului Târgu Jiu, Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”, Muzeul Național „Constantin Brâncuși”, Universitatea „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, Institutul de Cercetare, Dezvoltare și Inovare, Liceul de Arte „Constantin Brăiloiu” și Comunitatea „Târgu Jiu Odinioară” organizează expoziția „Brâncuși la Târgu Jiu”. Vernisajul expoziției va avea loc luni, 17.07.2023, la ora 17.00, la sediul Muzeului „Constantin Brâncuși”.
Vor fi expuse fotografiile ce prezintă etapele construcției Coloanei fără Sfârșit din colecția Sorana Georgescu-Gorjan, diverse fotografii istorice ale Ansamblului Monumental „Calea Eroilor” din colecția Ion Țîrlea și schița lui Ioan Alexandrescu (cioplitorul Porții Sărutului) ce înfățișează planurile lui Brâncuși privind amenajarea ansamblului său și adăugarea altor lucrări, după octombrie 1938.
Prezentarea fotografiilor și a schiței va fi realizată de dr. Sorin Buliga, autorul mai multor articole și cărți privind istoricul ansamblului brâncușian.
Iubitorii de artă și, mai ales, cei interesati în privința realizării capodoperei brâncușiene de la Târgu Jiu sunt bineveniți la vernisajul acestei expoziții, care va putea fi vizitată în perioada 17 – 26.07.2023.