ANUNTURI

Anunț rezultate finale – concurs consilier juridic, grad profesional IA din cadrul compartimentul juridic și secretariat

Anunț rezultate finale – concurs consilier juridic, grad profesional IA din cadrul compartimentul juridic și secretariat – (format pdf)

Continuare »

Anunt rezultate probă interviu la concursul din data de 20.05.2024 la Compartimentul juridic și secretariat

Anunt rezultate probă interviu la concursul din data de 20.05.2024 la Compartimentul juridic și secretariat – (format pdf)

Continuare »

Anunt proba scrisa in data de 20.05.2024 la compartimentul juridic si secretariat

Anunt proba scrisa in data de 20.05.2024 la compartimentul juridic si secretariat – (format pdf)

Continuare »

EXPOZIȚIA INTERNAȚIONALĂ DE ARTĂ CONTEMPORANĂ „ART WORKSHOP VOLARY VOLARISMUS”, ÎN TÂRGU JIU

     Filiala Târgu Jiu a Uniunii Artiștilor Plastici din România, în parteneriat cu Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”, Asociace jihočeských výtvarníků (Association of South Bohemian Artists), Jihocesky kraj (South Bohemian region/ Prefectura Regiunii Boemia de Sud) și Město Volary au organizat, în data de 09 Mai 2024, ora 18.00, la Galeriile de Artă „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, vernisajul Expoziției internaționale de artă contemporană „Art  Workshop Volary Volarismus”. Curatori: Mgr. Vít Pavilik și Acad. painter Teodor Buzu.

     Expoziția, deschisă publicului în perioada 09 Mai – 12 Iunie 2024, este o sinteză a celor nouă ediții ale simpozioanelor internaționale Vytvarny Workshop Volary-VWV, care s-au desfășurat în localitatea Volary, din Republica Cehă. Aceste simpozioane au fost organizate de Association of South Bohemian Artists, în cadrul diverselor sale ediții fiind invitați și artiști vizuali români: Vasile Sarca, Vasile Fuiorea, Vasile Tolan și Teodor Buzu.

     La vernisaj, artistul Adrian Dan Bândea (managerul centrului „Brâncuși”) a precizat că expoziția face parte dintr-un proiect cultural româno-ceh, care promovează nu doar creația artistică, ci și dialogul și schimbul de idei și, în acelasi timp, marchează Ziua Europei, în care se sărbătorește pacea și unitatea pe continentul nostru.

     Conf. univ. dr. Vasile Fuiorea, președintele filialei Târgu Jiu a UAP din România, a menționat faptul că acest eveniment este un răspuns al artiștilor cehi din Asociace jihoceských výtvarníku (Association of South Bohemian Artists) la organizarea din luna noiembrie a anului trecut, de către filiala Târgu Jiu a UAP și Centrul „Brâncuși”, a Expoziției Internaționale „Atelierele Constantin Brâncuși” la Jihocesky kraj, din orașul Ceske Budejovice, Republica Cehă. Aceasta s-a constituit dintr-o selecție a lucrărilor rezultate în simpozioanele internaționale de artă desfășurate în județul Gorj, în edițiile 2015-2022, și radiografia tendințele și aspirațiile unor importanți artiști internaționali, în contextul întâlnirii cu locurile, spiritualitatea și modernitatea artei lui Brâncuși de la Târgu Jiu. Atunci au fost expuse pe simeze lucrările a 37 de artiști participanți în simpozioanele internaționale de arte vizuale „Atelierele Constantin Brâncuși”.

     A luat cuvântul artistul Vasile Sarca, încercând, după cum spunea și Brâncuși, să scoată din lucruri complicate o esență: „ceee ce vedem în galerie reprezintă o unitate în diversitate”. Acesta a exprimat mulțumiri curatorilor Vit Pavlik și Teodor Buzu și autorităților locale pentru organizarea fără cusur a evenimentului și pentru ospitalitate. I-a felicitat și pe colegii cehi care țin nucleul Grupului de la Volary, grup care s-a cristalizat într-o mișcare numită „Volarism”.

     Artistul Teodor Buzu a dezvăluit faptul că este „un om realist care crede în miracole”, căruia „îi place să realizeze în viață idei utopice”, inclusiv prezentul „eveniment, ce a pornit de la o vorbă spusă în miezul nopții”.

     Domnul Vit Pavlik a transmis un salut din partea Asociației Artiștilor din Boemia de Sud, al cărei președinte este, exprimându-și bucuria față de faptul că relațiile artistice dintre România și Cehia durează de mai mulți ani.

     Lucrările de pe simeze sunt predominant nonfigurative: din 19 picturi, doar două sunt figurative, existând și 3 sculpturi în lemn, care sunt, de asemenea, nonfigurative. Multe dintre ele au în background arta de avangardă din perioada interbelică.

     Cu acest prilej, am luat câteva interviuri artiștilor vizuali români, încercând un dialog din care să reiasă specificul expoziției. „Pentru a rezuma ceea ce vedem aici pe simeze – ne-a spus Vasile Sarca –  consider că este o conectare în diversitate. Sunt artiști plastici din Cehia, Italia, Germania, Romania, Republica Moldova, Polonia, Slovacia. Cu toate că ei au personalități, stiluri, tușe și filosofii diferite, totuși expoziția este foarte integrată, ceea ce denotă unitatea ei. Dacă ar fi să caut o explicație socială pentru aceasta, ea ar fi aceea că suntem cu toții cetățeni europeni. Expoziția își propune multe tipuri de experiențe, artiștii dezavuând, în același timp, khitsch-ul și repetitivul în artă. Ei se cunosc de mulți ani și au lucrat împreună, strânși în localitatea Volary din zona idilică a Boemiei de Sud, la confluența geografică și culturală cu Austria și Germania (Bavaria). Și-au propus câteva principii și asta-i leagă: urmăresc toate experiențele anterioare din artele vizuale și încearcă să extrapoleze spre viitor. După miile de ani de arte vizuale, fiecare etapă este reprezentată, de obicei, de 5-10 procente de artă veritabilă (capodopere), restul fiind artă consumabilă, non-artă, imitații. Este foarte ușor să imiți, să lucrezi într-o anumită manieră, dar originalitatea este ceea ce căutăm, de fapt. De exemplu, în perioada lui Rembrandt au fost mai mulți „Rembrandt”. Și la noi, de pildă, Grigorescu a fost multiplicat de foarte mulți. Dar  Rembrandt și Grigorescu au rămas. Și aceasta este esența. Lucrările mele  au fost influențate și de mentorii mei, eu nefiind departe de tușa lui Viorel Mărginean și având o chimie foarte bună cu Alin Gheorghiu. Am avut onoarea să cunosc personalitatea lui Constantin Piliuță, care este un Brâncuși al perioadei sale din artele vizuale. Filosofia mea pleacă de la arta populară. Meșterii populari se inspirau din natură ca să-și croiască veșmintele și să-și construiască locuințele. Eu mă uit la ceea ce fac ei și refac natura, e un fel de retroversie, deoarece nu mă uit la natură, ci la ceea ce au făcut artiștii care s-au inspirat din natură. Într-una dintre lucrările pe care le-am expus aici, am plecat de la ideea unei cule. Cred că sunteți fericiți aici, în orașul lui Brâncuși. Nu aș da Târgu Jiul pe o capitală sau pe un oraș mare, foarte încărcat, deși încerc să-mi asum și Bucureștiul, cu părțile lui bune”.

     Artistul Teodor Buzu, care are triplă cetățenie (română, moldoveană și cehă), are meritul de a promova cultura română, în țară și peste hotare. El consideră că „s-a mers, în acest timp în care nu mai sunt canoane, pe următoarele principii în realizarea acestei expoziții: sinceritate (un criteriu nou în arta contemporană, pe care, însă, nu prea o mai simțim în viața de toate zilele) și energie, percepută ca o „lumină” care se degajă din lucrare. Când artistul profesionist este sincer, tabloul emană o energie, ca un fluid. Noi toți tindem spre sinceritate, dar, în viața cotidiană, de fapt, fugim de ea. Acest schimb de expoziții și păreri este bazat, așadar, pe aceste criterii. Aș spune că suntem martorii unui eveniment important, aici, la Târgu Jiu, atât pentru public, cât și pentru noi, artiștii. După ediția a noua a taberei internaționale de creație de la Volary, am venit cu ideea de a face un grup internațional, care să includă și artiști români, eu fiind foarte atașat de tot ceea ce se realizează în plan cultural în România. De fapt, noi facem ce ar trebui să facă politicienii, artiștii având însă avantajul că arta nu are nevoie de traducere. Pentru noi este prețioasă întâlnirea cu artiștii români și cu tot ce este important aici, în România, deoarece aceasta este o cale bună de a face să câștige arta, cultura. În expoziția de față, fiecare artist a fost liber să creeze, fără să urmeze o viziune comună. A contat să venim cu o lumină, cu o energie de sinceritate, să venim cu inima deschisă, ceea ce cred că ne va și salva, deoarece traversăm o perioadă în care se pierd canoanele, iar noi trebuie să venim cu ceva nou, care, pentru mine personal, înseamnă și ceva bun. Cred că este bine să ne întoarcem la rădăcinile umane autentice, care au fost cândva. Aceasta este viziunea noastră, atât în artă, cât și în comportamentul cotidian. Cum a spus și marele Brâncuși, ca să vezi departe, trebuie să urci foarte sus. În expoziție există un nonfigurativ, dar urma umană se simte în fiecare lucrare, pentru că suntem oameni și facem arta pentru oameni, chiar dacă într-o formă ascunsă”.

     În urma acestor interviuri, aș putea spune că, și în cazul expoziției de față, se constată faptul că artiștii, fiind „copii” ai epocii lor, reflectă un specific al societății și al timpului în care trăiesc, al spiritului vremii (Zeitgeist) în care creează și căruia îi sunt martori. Astfel, artiștii din această expoziție internațională, care împărtășesc valori culturale comune, dau, în mare măsură, o expresie a esenței artei contemporane europene, privite prin intermediul diverselor sale manifestări. Aceștia nu se copiază, ci se potențează reciproc. Cunoscând ce s-a produs până acum în artele vizuale, ei dezvoltă, aduc „valoare adăugată”, încercând, prin diverse experiențe, să „vadă” viitorul.

Sorin Buliga

Credite foto: Sorin Buliga

Anunț selectie dosare

Anunț selectie dosare – (format pdf)

Continuare »

Elevii Liceului de Arte „Constantin Brăiloiu”, câștigători la olimpiade naționale

     Elevii Liceului de Arte „Constantin Brăiloiu” din Târgu Jiu au obținut mai multe premii și mențiuni, la olimpiade naționale organizate în cadrul tuturor specializărilor (Arte vizuale, Muzică și Arta actorului), în luna aprilie a anului curent. Astfel, în perioada 22-26 aprilie, la Piatra Neamț s-a desfășurat faza națională a Olimpiadei de Arte Vizuale, Arhitectură și Istoria Artelor. Ca și în anii precedenți, s-a reușit performanța de a urca pe podium unul dintre elevii Liceului „Constantin Brăiloiu”. Este vorba despre Gunici Adelina Frăguța, din clasa a XI-a, care a obținut Mențiune la specializarea „Grafică”. Pentru acest succes, merită felicitări atât ea cât și coordonatorii săi: prof. Cristina Cioplea și prof. Cătălin Negrea (atelier) și îndrumătorii săi, prof. dr. Ana Daria Haidău (istoria artelor) și prof. Daniel Șerban (cromatic).

     Menționăm că acest concurs a fost deosebit de complex. La prima probă, elevii au trebuit să realizeze un studiu academic (desen figurativ) după model viu, în tehnica cărbunelui ori a grafitului, în funcție de specializare. Dar dificultatea cea mai mare a constat, de fapt, în pregătirea elevilor pe o perioadă de timp care a necesitat cunoașterea anatomiei artistice (mai ales înțelegerea proporțiilor corpului uman), a elementelor de compoziție, Istoria artelor vizuale, intrarea în caracter a personajului studiat, înțelegerea și parcurgerea tehnicilor grafice ale desenului și a tehnicilor mixte pentru proba de compoziție.

     În general vorbind, probele de desen și compoziție de la arte plastice sunt mult mai dificile decât probele de la specializările artei decorative, deoarece ele necesită o concentrare mărită și o solicitare a funcției „mimesis”. Talentul nativ, coordonat cu atenție, fuzionează cu talentul dobândit de cerințele din programa școlară.

     Rezultate excelente au obținut și elevii de la specializarea muzică, la Olimpiada Națională de Interpretare Instrumentală, Vocală și Studii Teoretice Muzicale pentru învățământul liceal de la Craiova, din perioada17-21 aprilie:  Premiul II, Fudulache Giulia (clasa a XI-a, MVTR), coordonată de prof. Nicoleta Lăcătușu, Premiul III, Pârjol Elena Cristina (clasa a XII-a, MVTR), coordonată de prof. Emil Lăcătușu și Premiul III, Șain Amer Constantin (coordonator – prof. Constantin Bugă). Elevul Lunceanu Octavian (coordonat de prof. dr. Dumitru Pasăre) a obținut Mențiune la Olimpiada Națională de Interpretare Instrumentală, pentru învățământul gimnazial (în perioada 25-27 aprilie), de la Suceava.

     La Olimpiada Națională de Arta Actorului, organizată la Târgu Jiu în perioada 28 aprilie – 2 mai, de către Ministerul Educației, prin Inspectoratul Școlar Județean Gorj și Liceul de Arte „Constantin Brăiloiu”, în parteneriat cu Primăria și Consiliul Local al Municipiului Târgu Jiu, Consiliul Județean Gorj, Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu” și Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”, au urcat pe podium elevii liceului „Brăiloiu” de la specializarea arta actorului: Premiul III, Cercelaru Timotei (clasa a XI-a) și Mențiune, Coleff Ingrid (clasa a Xl-a), coordonați de prof. Enache Georgiana.

     Felicităm pe toți elevii și profesorii coordonatori implicați în aceste olimpiade  și le dorim mult succes în continuare.

Sorin Buliga

Anunt – Concurs Consilier Juridic

Anunt – Concurs Consilier Juridic – (format pdf)

Continuare »

In Memoriam Constantin Brâncuși, la Târgu Jiu și la Institutul Cultural Român din Viena

            Cu ocazia împlinirii a 67 de ani de la intrarea în eternitate a creatorului sculpturii moderne, Constantin Brâncuși, Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”, Primăria și Consiliul Local al Municipiului Târgu Jiu, Institutul Cultural Român din Viena au organizat manifestarea „In Memoriam Constantin Brâncuși – Esența lucrurilor”, în a doua jumătate a lunii martie a anului curent.

            Aceasta a debutat la Târgu Jiu, în data de 14  Martie,  la Biblioteca Județeană „Christian Tell”, cu workshop-ul „De la origini la Infinit”, în care copiii Școlii Populare de Artă „Constantin Brâncuși” au făcut echipă pentru realizarea unor lucrări comune, care evocă spațiul gorjenesc. Ei au fost coordonați de profesorii Bogdan Epure, Daciana Ungureanu, Oana Piscureanu și Roxana Sandra.

            În după-amiaza aceleiași zile, au avut loc vernisajele a trei expoziții. La Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”, expoziția „Brâncuși – mărturii în imagini”, prezentată de Ion Țîrlea, a reunit fotografii din arhiva Soranei Georgescu-Gorjan, care ilustrează patrimoniul Brâncuși, precum și alte instantanee inedite ce au legatură cu perioada petrecută de sculptor în Craiova. Sălile muzeului au adăpostit expoziția „In Memoriam Constantin Brâncuși”, ce a reunit proiecte realizate în cadrul Școlii Internaționale pentru Patrimoniu, Cultură și Artă „Constantin Brâncuși”, organizată de Fundația MARIA pentru UNESCO, sub auspiciile Inițiativei Voluntari pentru Patrimoniul Mondial UNESCO – „Working on the Future” și sub patronajul Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO. Aceasta a fost prezentată de domnul Cătălin Băncilă, președintele fundației.

            Expoziția de pictură „Codificări Vizuale” (curator: artistul Gheorghe Dican) a lui Marius Barb Barbone a propus o nouă direcție de cercetare plastică, artistul fiind preocupat de infinitatea de posibilități a desenului de a alcătui structuri vizuale, menite să sugereze o viziune personală incitantă, provocatoare și generatoare de idei. Aceasta a fost prezentată de criticul de artă Luiza Barcan.

            În data de 16 martie, la sediul Institutului Cultural Român din Viena, au fost prezentate mai multe filme documentare, a fost lansată o carte și a avut loc vernisajul unei expoziții de artă, în prezența doamnei Andreea Dincă, directoarea ICR Viena, care s-a dovedit o gazdă perfectă, realizând și traducerea în limba germană pentru publicul din sală, alcătuit din români din diaspora și oameni de cultură austrieci, iubitori de artă și de Brâncuși. Domnul Adrian Dan Bândea, managerul Centrului „Brâncuși”, a făcut cunoscut programul manifestării, mulțumind ICR Viena, Consiliului Local și Primăriei Municipiului Târgu Jiu pentru susținere.

            Manifestarea a debutat cu proiecția filmului „One Step to Infinity”, un scurtmetraj de cca. 7 minute, care pune în valoare aspectele esențiale ale orașului: economice, socio-culturale și artistice. A urmat apoi prezentarea „Constantin Brâncuși, creatorul sculpturii moderne” (efectuată de autor – Sorin Buliga), în care s-a pus accentul pe faptul că stilul artistului român a fost determinant pentru evoluţia ulterioară a plasticii moderne, influenţa lui exercitându-se atât asupra artei contemporanilor săi, cât şi asupra artei din a doua jumătate a secolului XX, care se extinde până astăzi. Se apreciază că Brâncuși a deschis un drum nou esteticii contemplării și că a dezvoltat o estetică a materiei spiritualizate şi, prin aceasta, un raport nou al omului cu arta. Brâncuși a creat o artă spirituală şi universală, purtătoare de idei și, odată cu el, sculptura a devenit un act de concentrare intelectuală.

            Publicul a vizionat apoi filmul „Brâncuși. Ansamblul Monumental Calea Eroilor”, realizat de Centrul „Brâncuși”, sub coordonarea științifică a Doinei Lemny.

            A urmat lansarea cărții „Istoricul ansamblului monumental realizat de Constantin Brâncuși la Târgu Jiu, din documente de arhivă (perioada 1937-1989)” (autori: dr. Sorin Lory Buliga și Adina Andritoiu). Sorin Buliga a expus, pe bază de imagini și texte, nu numai etapele construcției capodoperei brâncușiene (cea preliminară din perioada 1935 – 1937 și cea a execuției propriu-zise a operelor, între 1937  și 1938), dar și alte aspecte importante: corespondența între Constantin Brâncuși și inginerul Ștefan Georgescu-Gorjan privind edificarea Coloanei fără Sfârșit (1935 – 1937), intențiile de desființare a Coloanei fără Sfârșit și a Parcului Coloanei (1949 – 1965), recunoașterea valorii capodoperei brâncușiene în perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial (1966 – 1989), acțiunile de punere în valoare a acesteia și intervenții de conservare – restaurare asupra pieselor componente ale ansamblului. Au fost proiectate și imagini de arhivă cu inaugurarea operelor ansamblului monumental, cu Constantin Brâncuși în Gorj și cu Târgu Jiul de altădată, precum și capturi din filmul realizat de artist la Târgu Jiu (în perioada 1937-1938).

            Audiența a avut ocazia să vizioneze expoziția „Brâncuși-Ansamblul Monumental Calea Eroilor”, care cuprinde fotografii de la instalarea Coloanei fără Sfârșit, din „Arhiva Gorjan”, aflată la Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, beneficiind de explicațiile aceluiași cercetător.

            În continuare, domnul Cătălin Băncilă a realizat prezentarea Școlii Internaționale pentru Patrimoniu, Cultură și Artă „Constantin Brâncuși”, a Fundației MARIA pentru UNESCO, prin intermediul unui film documentar.

            Ultimul moment al manifestării a fost vernisajul expoziției „Itinerarii vizuale” a membrilor Filialei Târgu Jiu a UAP din România (deschisă publicului austriac în perioada 16 martie – 12 aprilie 2024), un omagiu adus lui Constantin Brâncuși de către 25 de artiști contemporani gorjeni, cu cele mai bune realizări ale lor. Au luat cuvântul doamna directoare Andreea Dincă și artiștii vizuali Vasile Fuiorea, Mihai Țopescu și Armand Landh, care au fost curatorii acestei expoziții itinerante, prezentată anul trecut la Veneția și programată să călătorească și la alte reprezentanțe ale ICR-ului din străinătate. Vasile Fuiorea, președintele filialei, a menționat faptul că lucrările de artă contemporană de pe simeze fac simțite „filonul artei brâncușiene și cel al spațiului gorjenesc, unde sculptorul a lăsat cea mai importantă operă a sa”.

Sorin Buliga

Manifestarea omagială „Brâncuși – esența lucrurilor”, la Institutul Cultural Român din București și la Târgu Jiu

             Cu ocazia Zilei Naționale Constantin Brâncuși, la 148  de ani de la naşterea celui mai mare sculptor pe care l-a dat România, a cărui operă a marcat creaţia artistică a secolului al XX-lea, Consiliul Local și Primăria Municipiului Târgu Jiu, Centrul de Documentare şi Promovare „Constantin Brâncuşi”, Institutul Cultural Român și Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu” au organizat manifestarea „Brâncuși – esența lucrurilor”, constituită dintr-o serie de evenimente culturale, care s-au ținut la București și la Târgu Jiu.

            A existat un număr mare de parteneri la aceste manifestări omagiale: Uniunea Artiștilor Plastici din România, Filiala Târgu Jiu a UAP, Universitatea „Constantin Brâncuși”, Liceul de Arte „Constantin Brăiloiu”, Muzeul Județean „Alexandru Ștefulescu”, Liga Femeilor Gorjene „Arethia Tătărescu” și Palatul Copiilor din Târgu Jiu. Partenerii media au fost Agerpres, Radio România Internațional, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Oltenia-Craiova, TVR Craiova, Gorjeanul, Intell News, TârguJiuOdinioară.ro, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România – Târgu Jiu. Sponsori: Aqua Carpatica și Domeniile Sâmburești.

            Duminică, 18 februarie, în Sala mare a Institutului Cultural Român din capitală, au avut loc conferința „Constantin Brâncuși, între tradiție și modernism”, lansarea cărții „Istoricul asamblului monumental realizat de Constantin Brâncuși la Târgu Jiu, din documente de arhivă (perioada 1937-1989)”, expoziția „Masa Tăcerii” și experimentul „Dialog cu Brâncuși”. În sală au fost prezenți artiști, scriitori, profesori, medici, cercetători, ziariști, reprezentanți ai conducerii ICR și ai Primăriei Târgu Jiu, membri ai unor organizații culturale și, în general, iubitori ai artei brâncușiene.

            Inițiatoarea evenimentului organizat la sediul ICR, de mare complexitate și de un real succes, a fost doamna Ioana Apostolescu, directoare în cadrul Direcției Promovare și Comunicare a ICR. Ideea a venit în urma unei discuții pe care a avut-o cu Sorin Buliga și Adrian Bândea (managerul Centrului „Brâncuși”), cu ocazia participării domniei sale la evenimentele din 27 octombrie 2023, organizate la Târgu Jiu de Centrul „Brâncuși”, în colaborare cu ICR. Efortul considerabil de a aduce, din diverse orașe ale țării și de a monta, în Sala mare, lucrările sculptorilor laureați, îi aparține domnului Adrian Bândea.

            În deschidere, a vorbit domnul Liviu Sebastian Jicman, președintele ICR, care s-a declarat încântat de programul bogat și de faptul că, pe lângă vernisajul expoziției, vor fi și o conferință Brâncuși și o lansare de carte privind capodopera artistului din Târgu Jiu, menționând, de asemenea, parteneriatul ICR cu Centrul „Brâncuși”, ce se poate prelungi și în edițiile viitoare ale manifestării „Brâncuși – esența lucrurilor”, din țară și din străinătate. Domnul Adrian Dan Bândea a prezentat programul manifestării și a mulțumit, îndeosebi, U. A. P.  din România și conducerii  Primăriei Târgu Jiu, pentru ajutorul acordat.

            Conferința susținută de Sorin Buliga, prezentată pe bază de imagini, s-a axat, în principal, pe decelarea surselor unor opere brâncușiene, a căror clarificare este relativ dificilă, mai ales datorită ambivalenței de tip arhaic/modern ce caracterizează multe dintre creațiile artistului. Acestea nu pot fi sesizate unilateral, ci printr-o abordare pluri – și interdisciplinară, ținându-se cont de influențele tradițiilor populare românești, religiei ortodoxe, „creștinismului cosmic”, avangardei pariziene și filosofiilor din spațiul indo-tibetan, asupra sculptorului.

            Sorin Buliga a lansat și cartea bilingvă „Istoricul ansamblului monumental realizat de Constantin Brâncuși la Târgu Jiu, din documente de arhivă (perioada 1937-1989)” (autori: Sorin Buliga, Adina Andrițoiu), care prezintă etapele realizării capodoperei, folosind imagini de arhivă.

            Expoziția „Masa Tăcerii” (care s-a ținut în perioada 18 februarie – 3 martie, având intrare liberă) a adus în fața publicului bucureștean lucrări ale artiștilor care au câștigat Premiul Național „Constantin Brâncuși”, oferit anual de ICR și de Centrul „Brâncuși”, în perioada 2016-2023: Liviu Mocan, Aurel Vlad, Peter Jacobi, Mircia Dumitrescu, Laurențiu Mogoșanu, Nicolae Fleissig, Maxim Dumitraș, Mircea Darie Dup, Mihai Țopescu, Paul Popescu și Vlad Ciobanu.

            La vernisajul expoziției curatoriate de sculptorul Liviu Mocan, acesta a cerut publicului ca, mai întâi, „să tăcem puțin, în jurul Mesei Tăcerii, sugerată printr-un cerc în mijlocul expoziției”. A specificat apoi faptul că demersurile culturale și artistice au avut, dintotdeauna, două tendințe: una spre periferie și o alta spre centru. Ultima este observată în cazul expoziției de față, unde „cei 11 sculptori se adună în jurul spiritului, al tăcerii, gravitând în jurul lui Brâncuși, așa cum unele planete gravitează în jurul unui soare”.

            Expoziția a fost prezentată de criticul de artă Ruxandra Dreptu, care mărturisea că a avut senzația că se află într-un sanctuar, gândit de artistul Liviu Mocan, în care fiecare lucrare are un mesaj de transmis, ce se datorează creatorului Constantin Brâncuși.

            Doamna Rodica Mocanu a simțit, de asemenea, sacralitatea cu care este încărcat spațiul expozițional, realizând că aici sunt reprezentate, simbolic, epocile civilizației: epoca de piatră, epoca de fier și epoca de bronz (natura fiind reprezentată prin lemn). Mai există și o altă epocă, mai discretă, în afara acestui spațiu sacru, și anume „epoca digitală”. Cum artiștii au adoptat mereu prima tehnologie care apărea în timpul lor, este firesc să se ajungă astăzi la artă digitală, care nu este neapărat frumoasă, ci interesantă și spectaculoasă. Aceasta schimbă însă unele aspecte, cum ar fi auctorialitatea, piața artei și mijloacele de expresie. Întâmpină și dificultăți privind arhivarea, circulația și vizualizarea. Ținând cont că aceste tehnologii moderne ne-au afectat pe toți, rămâne de văzut modul în care o va face și arta digitală. Efectele se văd mai ales în rândul generației tinere, deoarece „omul s-a schimbat, gândește altfel, în alt ritm și are alte așteptări”. În acest mod, domnia sa a făcut trecerea spre prezentarea celor „două produse digitale”, rezultat al cercetărilor domnului Florin Marc, care la bază este inginer, dar cu studii de sculptură și de artă digitală, actualmente doctorand în domeniul inteligenței artificiale și al realității virtuale, la Scoala Doctorală de Teatru și Film UBB Cluj- Napoca (unde doamna Rodica Mocan este profesor).

            Domnul Florin Marc a prezentat un experiment de realitate virtuală, numit „Dialog cu Brâncuși”, care a dat publicului prezent posibilitatea de a „comunica”, prin intermediul tehnologiei de inteligență artificială, cu marele sculptor. Mai exact, el a propus două instalații, una de realitate virtuală și o alta în fața unui ecran, pentru a încerca să creeze un dialog cu un avatar, realizare care are în spate mai multe tehnologii, printre care și AI. I se puteau pune astfel întrebări avatarului Brâncuși, care răspundea în limita informațiilor introduse în program.

            Manifestarea de la ICR a avut loc în paralel cu Târgul de Turism al României (ediția de primăvară), de la Romexpo, București (în perioada 15-18 februarie), aflat la cea de-a 48-a ediție a sa. Centrul „Brâncuși”, în colaborare cu Primăria Municipiului Târgu Jiu și cu Primăria Comunei Pestișani au avut prilejul să participe în cadrul acestuia, cu scopul de a promova obiective culturale, istorice și naturale ale municipiului Târgu Jiu și ale județului Gorj, care au în prim-plan patrimoniul brâncușian.

            Seria evenimentelor omagiale Brâncuși a continuat și a doua zi, la Târgu Jiu, cu expoziția de pictură „Looking Soul” a artistului plastic Costel Dobrițescu (curator: conf. univ. dr. Vasile Fuiorea), ținută la Galeria de Artă „Constantin Brâncuși”, expoziția „Istoria în fotografii a Coloanei fără Sfârșit”, cuprinzând imagini din Arhiva Gorjan ce ilustrează ridicarea Coloanei în perioada 1937-1938, prezentată de doamna Carmen Alexandru la Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu” și  spectacolul ,,Și iarăși voi zbura” (recital de muzică și poezie), susținut de actori ai Teatrului Dramatic ,,Elvira Godeanu” și de interpreți ai Ansamblului Folcloric „Doina Gorjului”, cu un invitat special: prestigiosul actor Marius Bodochi.

Sorin Buliga

Credite foto: Ioana Cîrlig  și Sorin Buliga

EXPOZIȚIA „BRÂNCUȘI: SURSE ROMÂNEȘTI ȘI PERSPECTIVE UNIVERSALE”

            În perioada 30 septembrie 2023 – 28 ianuarie 2024, a avut loc, la Muzeul Național de Artă Timișoara, expoziția „Brâncuși: surse românești & perspective universale” (curator – Doina Lemny), care a prezentat publicului, român și străin, opere de Constantin Brâncuși, împrumutate de la Muzeul Național de Artă Modernă, Centre Pompidou din Paris, Galeriile de artă Tate din Londra, Fundația Guggenheim, Muzeul Național de Artă din București și Muzeul de Artă din Craiova, precum și din colecții particulare. Considerată cea mai importantă expoziție din ultima jumătate de secol din România, ea a fost finanțată de Consiliul Județean Timiș și co-organizată de Muzeul Național de Artă Timișoara, Fundația Art Encounters și Institutul Francez din România (filiala Timișoara).

            Concomitent cu expoziția, a fost lansat și catalogul bilingv al acesteia, „Brâncuși – surse românești și perspective universale” (coordonat de Doina Lemny și publicat de Editura Art Encounters), la vernisajul din 30 septembrie 2023. Ulterior, acesta a fost prezentat și în cadrul Târgului de carte Gaudeamus București (la 25 noiembrie 2023).

            În săli au fost expuse sculpturi brâncușiene, fotografii (majoritatea înrămate), multe executate de artist, documente, scrisori, articole din ziare. Au fost folosite și panouri explicative bilingve. Fragmente din filme realizate de Brâncuși au fost rulate pe monitoare speciale, atrăgând, mai ales, tinerii, curioși dacă acestea display-uri aveau ecrane interactive (ceea ce nu era cazul, dar ar putea fi o sugestie atractivă pentru o viitoare expoziție). Din catalog aflăm că a fost expus, în totalitate, un număr de 100 de piese.

            Publicul a avut ocazia să (re)descopere opere esențiale din creația brâncușiană, executate în lemn, ghips, piatră, marmură, bronz (cu socluri de piatră), din cele două muzee românești, din București și Craiova („Sărutul” din 1907, „Orgoliu”, „Domnișoara Pogany”, „Rugăciune”, „Supliciu”, „Somnul”, „Danaidă”, „Bustul lui Petre Stănescu”), de la Colegiul Național „Carol I” din Craiova („Ecorșeul”), de la Centrul Pompidou („Coloana fără sfârșit III”, „Pasăre în văzduh”, „Tors de tânăr”, „Nou născut II”, „Piatră de hotar”, „Muza adormită”, „O muză”), de la Galeriile de artă Tate („Măiastra”, „Peștele”, „Danaidă”), de la Fundația Guggenheim din Veneția („Pasăre în văzduh”) și din colecții particulare („Narcis”, „Baroneasa R.F.”, „Cap de copil adormit”, „Supliciu III”, „Repaus”, „Pasărea de aur”).

            Mai multe fotografii realizate de artist (imprimări pe gelatină-argint) reprezintă autoportrete (singur, uneori alături de cățeaua Polaire sau lucrând noaptea în atelier), portrete ale unor persoane cunoscute (pictorul Nicolae Dărăscu, doctorul Zaharie Samfirescu, Victoria Vaschide, Eileen Lane în costum românesc) și necunoscute (portar, proprietar de restaurant, ospătar), sculpturi (bustul generalului Carol Davila, „Danaida”, „Timiditate”, „Sărutul”, „Domnișoara Pogany II”, „Narcis”, „Orgoliu”, „Peștele”, „Pasărea de aur”, „Pasărea în văzduh” „Coloana fără sfârșit” de la Târgu Jiu), vederi din atelier cu diverse lucrări („Fântâna lui Narcis”, „Cap de copil”, „Ecorșeul”, machetă pentru „Poarta Sărutului”) și peisaje (un apus de soare pe malul Jiului).

            Desenele brâncușiene sunt executate în cerneală pe hârtie (cu friza „Sărutului”, de pildă), creion pe hârtie (un bust de femeie ca studiu pentru „Domnișoara Pogany”, „Tânără în costum românesc”) și tuș pe hârtie („Nud feminin”). Un desen în tempera și guașă pe hârtie reprezintă un cap de femeie (posibil al doamnei Merțianu).

Sunt expuse, de asemenea, și diverse scrisori (de la Tristan Tzara), cărți poștale (semnate de mai multe persoane: Ilarie Voronca, Ion Vinea ș.a.), articole din ziare (The American, Warren PA Times, New York Mirror, New York American, din 1927, legate de dezbaterea dacă „Pasărea” brâncușiană, ajunsă în portul New York și devenită subiect al unei lupte judiciare, este artă sau „obiect industrial”) de la Biblioteca Kandinsky din Paris. Există și un mesaj (scris cu cerneală pe hârtie) al lui Brâncuși către Duchamp, privind protestul contra biroului vamal american, din 1926.

            Creațiile aparțin unor etape diferite ale traseului artistic al lui Constantin Brâncuși, considerat creatorul sculpturii moderne (care refuza să fie încadrat în vreun curent artistic), datorită contribuției sale revoluționare la înnoirea limbajului și a viziunii plastice în sculptură. Sunt prezente atât lucrări din perioada sa românească, influențate de stilul academic al Școlii de Arte Frumoase din București, cât și sculpturi ce țin de arta modernă (prin care încerca să reprezinte esența ființelor, lucrurilor și a fenomenelor), multe realizate, însă, prin metoda arhaică a cioplirii directe, ce denotă influența primitivismului („Eu, cu noul meu, vin din ceva care este foarte vechi”, spunea artistul). Acest caracter ambivalent, modern și arhaic totodată, caracterizează multe dintre creațiile sale, creând o atmosferă de mister în jurul lor, amplificată, în expoziție, de semiîntunericul din sălile muzeului.

            Spoturile au pus în evidență, într-un mod aparte (cumva, spectacular), operele brâncușiene, mai ales pe cele realizate în bronz, pe care se pot observa suprafețe de concentrare luminoasă, ce par că își schimbă poziția, odată cu deplasarea privitorului. Se știe, de altfel, că Brâncuși își fotografia singur operele (siluete esențializate, ce evocă, adesea, dimensiunea transcendentă), pentru a surprinde și astfel de luminozități de pe suprafața lor, prin care încerca să sugereze spiritul captiv în materie.

            Vizionând, în mai multe rânduri, această expoziție, am observat prezența unui public foarte numeros, din toate categoriile de vârstă, atât în săli, cât și în fața muzeului, ce-și aștepta cuminte rândul să intre, uneori în cozi de câteva zeci de metri. De asemenea, am notat prezența a numeroși vizitatori străini, veniți din toate colțurile lumii în Capitala Europeană a Culturii, mulți dintre ei afirmând că au sosit în România în mod expres pentru acest eveniment (într-una din vizitele mele, aveam în rândul din fața mea doar străini).

            Este semnificativ pentru succesul evenimentului și faptul că, spre final, se făcea următorul anunț: „toate cele 21.850 de bilete online de pe site-ul expoziției Brâncuși sunt sold-out până la finalul expoziției, pe data de 28 ianuarie 2024. Mulțumim pentru această entuziastă primire a lui Brâncuși înapoi acasă!”. Statistic vorbind, aceasta a „adunat peste 130.000 de vizitatori şi numai organizarea ei a costat peste 1,2 milioane de euro. Expoziţia, care a durat 4 luni, a adus venituri ce depăşesc 1,3 milioane de euro, dintre care 900.000 de euro au fost încasaţi numai pe bilete” (transmitea News.ro).

            Nu au lipsit nici unele păreri critice la adresa expoziției (venite inclusiv din partea unor artiști importanți din țară), cele mai multe vizând lipsa de lumină. O iluminare adecvată, așa cum a fost în cazul altor expoziții Brâncuși din lume, zic aceștia, ar fi permis o vizualizare în amănunt și în întregime a lucrărilor (câteva persoane mai în vârstă sau cu vederea mai slabă spuneau că au întâmpinat și ele dificultăți în privința unei bune observări a operelor). De asemenea, au fost voci (aparținând și unor brâncușiologi) care s-au plâns de numărul relativ mic de lucrări expuse, în condițiile în care o mare parte a operelor poate fi văzută și în muzeele din România.

            Spre comparație, menționez că în cadrul expoziţiei anterioare, dedicate lui Constantin Brâncuşi (vernisată la 1 octombrie 2019, la Palatul de Arte Frumoase BOZAR din Bruxelles și realizată cu sprijinul Institutului Cultural Român), care a deschis Festivalul Internaţional de Arte EUROPALIA, au fost expuse aproximativ două sute de lucrări. Așa cum observa un scriitor, care a fost prezent la EUROPALIA, în „cealaltă expoziţie majoră dedicată lui Brâncuși, a fost lumină, a fost spaţiu, a fost bucuria privirii libere, nedirijate de spoturi” (vezi M. Banica, în „Observator cultural”, 17.11.2023).

            În cadrul expoziției retrospective din acest an (perioada 27 martie – 1 iulie), de la Centrul Pompidou din Paris, dedicate lui Constantin Brâncuși (în viziunea curatorială a Arianei Coulondre și în parteneriat instituţional cu Institutul Cultural Român şi Ambasada României în Republica Franceză), vor fi reunite aproape 200 de sculpturi, fotografii, desene, filme, documente de arhivă, precum şi elemente de mobilier din atelierul parizian al artistului. Proiectul este realizat cu sprijinul mai multor muzee internaţionale, nu numai din Europa (inclusiv din România – MNAR și Muzeul de Artă din Craiova) care deţin lucrări brâncuşiene, dar și din SUA: MoMA, Guggenheim Museum, Philadelphia Museum of Art, The Art Institute of Chicago și Dallas Museum.

            Doina Lemny, în interviurile pe care le-a dat, a explicat viziunea sa privind realizarea expoziției de la Timișoara. În ceea ce privește modul ales pentru iluminarea operelor, ea consideră că s-a inspirat chiar de la Brâncuși: „Am dorit prin aceasta să dirijăm privirea vizitatorului spre fiecare operă, pentru ca vizitatorul să nu fie perturbat de alte mișcări și să se poată concentra. De altminteri, am preluat această metodă chiar de la Brâncuși, care, atunci când își fotografia lucrările, prefera noaptea, le ilumina cu o lampă, cu un reflector sau chiar cu o lumânare. În felul acesta, le punea în valoare, obligând privirea să meargă dincolo de aparență, să caute misterul în fiecare formă […] Dacă nu am fi urmat această cale sugerată chiar de Brâncuși, operele s-ar fi prezentat ca într-o galerie în care fiecare ar fi recunoscut o lucrare sau două, bucuros că o vede în realitate, dar n-ar fi trăit nici o emoție. Am dorit ca această expoziție să creeze emoții, să transporte imaginația și să invite vizitatorul la reflecție, la meditație” (vezi Anda Cocea, în „Dilema veche”, 30 nov. 2023).

            Având în vedere controversele pe marginea acestui subiect, vom lăsa libertate vizitatorilor să se pronunțe cum ar fi fost mai bine: cu mai multă sau cu mai puțină lumină în expoziție.

            Personal, am găsit remarcabilă organizarea acestui eveniment de anvergură, care mi-a dat din nou prilejul de a viziona în mod direct operele lui Brâncuși, sesizând nemijlocit senzațiile de puritate, noblețe, frumusețe și de elevație intelectuală și spirituală pe care acestea le degajă.

Sorin Buliga

CENTRUL „BRÂNCUȘI” LA EDIȚIA DE PRIMĂVARĂ A TÂRGULUI DE TURISM AL ROMÂNIEI

În perioada 15-18 februarie 2024, în pavilionul B2 al Centrului Expozițional „Romexpo” din București, a avut loc ediția de primăvară a Târgului de Turism al României, aflat la cea de-a 48-a ediție a sa. Acesta a fost dedicat touroperatorilor, agențiilor de turism naționale și internaționale (din Bulgaria, Dubai, Cipru, Grecia ș.a.) și zonelor turistice din România, prin intermediul Unităților Administrativ Teritoriale, Consiliilor Județene, Primăriilor, Asociațiilor de Turism și Oficiilor de Turism.

Târgul de Turism al României reprezintă oportunitatea de a întâlni noi clienți, actuali și potențiali, parteneri de afaceri, lideri de opinie, într-un cadru necesar dialogului de business într-un mediu profesionist. Vizitatorii pot profita de ofertele pe care agențiile de turism și touroperatorii le-au pregătit special pentru târg, pot descoperi cele mai atractive destinații (atât naționale, cât și internaționale), unități de cazare și de agrement, prestatori de diverse servicii în turism sau autorități de turism locale, întâlnesc specialiști în domeniu care oferă recomandări pentru alegerea vacanței lor în funcție de preferințe și buget, compară ofertele propuse cu cele promovate prin diferite platforme de rezervare.

Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”, în colaborare cu Primăria Municipiului Târgu Jiu și cu Primăria Comunei Pestișani, au avut onoarea să participe la acest eveniment, cu scopul de a promova obiective culturale, istorice și naturale ale municipiului Târgu Jiu și ale județului Gorj, având în prim-plan patrimoniul brancușian. Centrul „Brâncuși” a fost reprezentat de Bândea Adrian-Dan (manager), Vintilescu Codruț, Bica Raisa, Carmen Alexandru și Țîrlea Ion.

Echipa centrului a abordat acest eveniment cu entuziasm, fiind conștientă de importanța promovării valorilor culturale și turistice gorjene. Standul a fost conceput în ideea de a reflecta bogăția și diversitatea peisajului cultural și natural al Gorjului, îmbinând elemente moderne cu unele tradiționale.  Prin intermediul materialelor informative, al prezentărilor interactive și al dialogului direct cu vizitatorii, au fost făcute cunoscute atracții turistice din zonă, așa cum sunt monumente istorice, mănăstiri și peisaje naturale, toate contribuind la conturarea unei imagini de ansamblu a regiunii și a bogăției sale turistice, oferindu-se, astfel, o experiență autentică și inedită.

A fost evidențiat geniul lui Constantin Brâncuși, prin prezentarea capodoperei sale de la Târgu Jiu, Ansamblul Monumental ,,Calea Eroilor” (alcătuit din Coloana fără Sfârșit, Masa Tăcerii și Poarta Sărutulu), care este una dintre cele mai importante atracții turistice din România. Operele părintelui sculpturii moderne reprezintă un simbol al creativității românești și atrag anual mii de turiști din întreaga lume.

Pe lângă promovarea amintită, reprezentanții centrului au avut oportunitatea de a face cunoscute două platforme digitale inovatoare ale instituției: aplicația mobilă Târgu Jiu City App și site-ul web al Centrului Național de Informare și Promovare Turistică. Târgu Jiu City App dă posibilitatea de a descoperi și de a explora mai detaliat atracțiile și facilitățile pe care le oferă municipiul Târgu Jiu.  Această aplicație a fost expusă în mod activ, prezentându-se funcționalitățile și avantajele pe care le aduce în planificarea unei viitoare călătorii. Cele două platforme oferă ghiduri interactive și informații, furnizând o alternativă modernă turiștilor de a fi la curent cu evenimentele culturale și cu opțiunile de petrecere a timpului liber în Târgu Jiu.

Vizitatorii și admiratorii standului gorjean au venit din diverse colțuri ale țării și din străinătate, mulți fiind dornici să descopere frumusețea și tradițiile autentice pe care le oferă această zonă nordică a Olteniei. Reacțiile lor au fost pozitive și încurajatoare, mulți exprimându-și dorința de a vizita municipiul Târgu Jiu și județul Gorj, într-un viitor apropiat.

                                                                                          Sorin Buliga

Mergi Sus