Anunt selectie dosare – consilier debutant – Compatiment Editorial si Marketing Cultural – (format pdf)

Continuare »

Anunt selectie dosare inscriere pentru ocupare post vacant unic de consilier grad profesional I – Compartiment Patrimoniu – (format pdf)

Continuare »

Anunt – Consilier debutant – Compartiment Studii, Cercetari si Proiecte Culturale – (format pdf)

Continuare »

Anunt – Inspector de specialitate debutant – post vacant unic – Compartiment CNIPT, din cadrul Centrului de Cercetare,Documentare si Promovare ”Constantin Brîncuși” – (format pdf)

Continuare »

Anunt – Referent debutant – Compartiment CNIPT – (format pdf)

Continuare »

Anunt consilier grad profesional IA -Compartiment financiar,contabilitate si resurse umane din cadrul Centrului de Cercetare ,Documentare si Promovare ”Constantin Brâncusi” – (format pdf)

Continuare »

În data de 27 octombrie 2023, a avut loc manifestarea culturală „Brâncuși – esența lucrurilor”, dedicată aniversării a 85 de ani de la inaugurarea Ansamblului Monumental „Calea Eroilor” din Târgu Jiu. Aceasta a fost organizată de Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”, Consiliul Local și Primăria Municipiului Târgu Jiu, Institutul Cultural Român, Uniunea Artiștilor Plastici din România și Filiala Târgu Jiu a UAP.
În dimineața zilei respective, în jurul Mesei Tăcerii și în apropierea locului unde s-a dat lupta de la Podul Jiului, s-au strâns oficialități și demnitari din Târgu Jiu, cadre militare, preoți, reprezentanți ai ICR și ai instituțiilor de cultură locale, artiști, studenți, elevi, cetățeni ai orașului. Ca un fapt inedit, la ceremonie au participat și urmași ai unor mari brâncușiologi români: Andrei Paleolog – fiul lui Tretie Paleolog și nepotul lui V.G. Paleolog, primul biograf și prieten bun al lui Brâncuși – și Mihai Petrișor, fiul Soranei Georgescu-Gorjan și nepotul realizatorului tehnic al Coloanei fără Sfârșit, inginerul Ștefan Georgescu-Gorjan. Domnul Petrișor a dat dovadă de o mare generozitate și a donat Centrului Brâncuși întreaga arhivă Gorjan, cea a mamei sale și a bunicului său, de-o inestimabilă valoare.
În cuvântul de deschidere, Sorin Buliga a subliniat importanța luptei de la Podul Jiului, din 16/27 octombrie 1916 și a prezentat modul de realizare și semnificația operelor care alcătuiesc Ansamblul Monumental „Calea Eroilor” din Târgu Jiu. Pe platoul din jurul operei brâncușiene au fost expuse pe șevalete imagini din Târgu Jiul de altădată, din arhiva domnului Ion Țîrlea.
A urmat apoi procesiunea anuală, devenită deja tradiție (începând cu 2013), în memoria soldaților români căzuți în Primul Război Mondial, cu traseul: Masa Tăcerii, Poarta Sărutului, Biserica „Sf. Apostoli Petru și Pavel”, Coloana fără Sfârșit.
După amiaza, la Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”, au avut loc mai multe evenimente. Primul a fost lansarea și prezentarea cărții „Istoricul Ansamblului Monumental Calea Eroilor realizat de Constantin Brâncuși la Târgu Jiu” (autori: dr. Sorin Lory Buliga, Adina Andrițoiu). Prezentarea a fost realizată de Sorin Buliga, inclusiv pe baza imaginilor din lucrarea respectivă. Adina Andrițoiu a subliniat, mai ales, rolul Ligii Femeilor Gorjene și a președintei acesteia, Arethia Tătărescu, în edificarea ansamblului.
În cadrul ceremoniei de decernare a Premiului Național „Constantin Brâncuși” și a Bursei „Constantin Brâncuși” pentru activitatea artistică a anului 2022, au luat cuvântul doamna Ioana Apostolescu (director al departamentului de comunicare al ICR) și artiștii vizuali Adrian Bândea (managerul Centrului Brâncuși) și Vasile Fuiorea (președintele Filialei Târgu Jiu a UAP). Bursa „Constantin Brâncuși” a fost acordată (de către Centrul Brâncuși) artistului vizual Felix Aftene, iar Premiul Național „Constantin Brâncuși” i-a fost decernat (de către ICR) artistului vizual Liviu Mocan.
Muzeul de istorie al orașului a găzduit și expoziția de sculptură „Pomul Vieții” a artistului vizual Dinu Câmpeanu (curator – Vasile Fuiorea). La vernisaj, istoricul de artă Luiza Barcan a prezentat această expoziție cvasi-retrospectivă, cu o temă recurentă în sculptura lui Dinu Câmpeanu: Pomul Vieții, străvechi motiv tradițional, prezent și încărcat cu semnificații în spiritualitatea creștin-răsăriteană. Artistul bucureștean a expus mai multe dintre lucrările sale și, de asemenea, fotografii cu unele lucrări monumentale, realizate de el în numeroasele tabere de creație, din țară și din străinătate.
În aceeași seară, la Galeriille de Artă „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, a avut loc vernisajul expoziției „Reconnaissance”, a artistei vizuale timișorene Suzana Fântânariu (curator – Adrian Bândea). Aceasta relevă parcursul ei creator și, totodată (prin unele particularități ale demersului său artistic), legătura spirituală cu opera marelui sculptor. De altfel, Suzana Fântânariu prezintă experiența sa artistică drept omagiu adus creației brâncușiene.
„Brâncuși – esența lucrurilor” se înscrie ca un succes real în seria manifestărilor omagiale dedicate părintelui sculpturii moderne, alături de evenimentele cultural-artistice din februarie, martie și august ale anului în curs.

Sorin Buliga

Temă recurentă în sculptura lui Dinu Câmpeanu, Pomul Vieții, străvechi motiv tradițional, prezent și încărcat cu semnificații în spiritualitatea creștin-răsăriteană, a dat titul unei noi expoziții personale de sculptură și grafică, alcătuită din lucrări de atelier din mai multe perioade de creație.
Cvasi-retrospectiva Dinu Câmpeanu a fost deschisă mai întâi la Galeria Națională Forma din Deva, în primăvara acestui an, într-un spațiu generos, elegant, amenajat cu cele mai moderne dotări necesare unei galerii de artă, iar apoi la Muzeul Județean „Alexandru Ștefulescu” din Târgu Jiu, cu ocazia aniversării a 85 de ani de la inaugurarea ansamblului „Calea Eroilor”, operă de referință a lui Constantin Brâncuși.
Dinu Câmpeanua expus lucrări mai vechi și mai noi, dar și fotografii ce reproduc unele dintre lucrările sale monumentale, realizate în numeroasele tabere de creație, din țară și de peste granițe, la care a participat de-a lungul timpului. Doar la Măgura, unde s-a desfășurat prima cea mai amplă și mai importantă tabără de sculptură de pe teritoriul României, în deceniile șapte și opt ale secolului trecut, Dinu Câmpeanu a lăsat trei dintre lucrările sale. În același timp, expoziția intitulată „Pomul Vieții” și deschisă la Deva a oferit publicului o imagine convingătoare asupra celor mai recente preocupări de atelier ale sculptorului.
Dinu Câmpeanu aparține unei generații strălucite de sculptori, cea îndeobște numită postbrâncușiană, ai cărei reprezentanți au în comun, preluate de la ilustrul lor înaintași, recursul la tradiție și refacerea legăturii ancestrale cu lemnul. Desigur, fiecare dintre sculptorii postbrâncușieni este unic în felul său dar redescoperirea lemnului și a unui fond de imagini și simboluri străvechi, interpretate în acord cu propria viziune și sensibilitate, caracterizează această generație, de la George Apostu și Gheorghe Iliescu-Călinești, până la artiști precum Alexandru Grosu, Vlad Ciobanu, Alexandru Ciutureanu, Vasile Ivan, Nicolae Șaptefrați s.a.
În recenta sa expoziție personală, Dinu Câmpeanu pune în dialog sculptura și grafica, realizată în tehnică mixtă, și cu o dublă funcție: pe de o parte ea servește drept schiță pentru formele tridimensionale, pe de alta, lucrările de grafică, executate cu atenție pentru detaliu și cu o sugestivă intervenție cromatică, au o existență de sine stătătoare.
În sculptura sa de atelier, dar și în cea monumentală, există o formă-matrice, inspirată dintr-un fond ancestral, venită din străvechea civilizație țărănească a lemnului. Forma arhaică a stupului, denumită știubei este lesne de recunoscut în majoritatea sculpturilor în lemn ale lui Dinu Câmpeanu. Dar ea trimite cu gândul și la fagure, și la ciorchinele de strugure, pentru că este o formă complexă, capabilă să transporte până în contemporaneitate o multitudine de semnificații.
Cu toate că lucrează cu aceeași măiestrie și abilitate în toate materialele destinate sculpturii, piatră, bronz, metal, lemn, Dinu Câmpeanu păstrează o relație specială cu acesta din urmă. Uneori, artistul pune în dialog lemnul, metalul și piatra, în lucrările de atelier, pentru a exalta posibilitățile expresive ale fiecăruia.
Indiferent cât de prelucrat ar fi prin intervenția artistică ce presupune, pe lângă cioplire, intervenție cromatică, patinare sau șefuire, lemnul își păstrează în arta lui Dinu Câmpeanu aspectul genuin și semnificația originară, aceea de materie înzestrată cu viață și generatoare de viață.
Lemnul a dat Crucea răstignirii și a răscumpărării, legătura dintre această materie ființială și cruce rămânând pentru totdeauna organică și indestructibilă, iar sculptorul, intuind acest Adevăr, îi dă un chip nou în arta sa, fie că e vorba despre lucrări de atelier, fie că este vorba despre cele monumentale, realizate în piatră ori marmură, în cadrul taberelor de sculptură. O impresionantă cruce antropomorfizată, prezentă în expoziție, are brațele orizontale ușor curbate către privitor, sugerând o îmbrățișare ce cuprinde în ea toată iubirea Celui care s-a lăsat răstignit pentru a mântui neamul omenesc.
Forme și motive desprinse din universul rural, transfigurate și resemnificate în sculptura lui Dinu Câmpeanu, continuă să mărturisească despre legătura veșnică între cer și pământ pe care lumea tradițională o simțea în cel mai direct mod cu putință.
Sculptura ce poartă amprenta personalității unice și inconfundabile a lui Dinu Câmpeanu este o artă de sinteză, în care ochiul descoperă obiecte de tehnică populară, obiecte din lumea tradițională, de la cele realizate din lemn și până la țesături. Seria „Ștergarelor” este, de altfel, bine pusă în valoare în expoziție. Sunt lucrări ample, din lemn policrom, desfășurate pe orizontală, dar există și un „Ștergar” – pomelnic, vertical, ce poartă încrustate pe față și pe dos numele celor vii și numele moșilor și strămoșilor trecuți din această viață. Lucrarea evocă, în același timp, pomelnicele trecute pe zidul de miazănoapte al altarelor din vechile noastre biserici.
Sculptura lui Dinu Câmpeanu excelează prin simplitatea formelor, printr-o plasticitate accentuată dar și printr-o permanentă aspirație către esența lucrurilor, pe care artistul o caută cu multă dăruire. Inepuizabila sursă de inspirație care este lumea tradițională a generat în sculptura lui Dinu Câmpeanu lucrări de o modernitate accentuată și de o originalitate percutantă.

Luiza BARCAN

Anunt – Centrul de Cercetare, Documentare si Promovare Constantin Brancusi – Compartiment EDITORIAL si Marketing Cultural – (format pdf)

Continuare »

Anunt – Centrul de Cercetare,Documentare si Promovare Constantin Brancusi – Compartiment Patrimoniu Cultural – (format pdf)

Continuare »

„Atelierele Constantin Brâncuși”, Simpozionul International de Arte Vizuale, 2015-2022
Curatori: Vasile Fuiorea, Dan Adrian Bândea
Expoziția Internațională „Atelierele Constantin Brâncuși”, Simpozionul International de Arte Vizuale, organizată la České Budějovice, Republica Cehă, în perioada 02-30 Noiembrie 2023, de către Centrul de Cercetare Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, în parteneriat cu Filiala Târgu Jiu a UAP din România, este o selecție a lucrărilor rezultate în simpozioanele de artă realizate în Județul Gorj, România, în edițiile 2015-2022. Expoziția radiografiază în sinteză, prin lucrările selectate de curatori, tendințele și aspirațiile unor importanți artiști internaționali, în contextual întâlnirii cu locurile, spiritualitatea și modernitatea artei lui Brâncuși de la Târgu Jiu.
Participă lucrările artiștilor:
Vasile Fuiorea ( România), Vasile Tolan( România), Suzana Fântânariu( România), TAJO-Iosif Tași( România), Mircia Dumitrescu( România), Antal Vasarhely (Ungaria), BARBONE Marius Barb( România), Elisabeth Ocsenfeld (Germania)Elena Luminița Țăranu (Italia), Gala Caky (Serbia),ILE ȘTEFI -Ileana Ștefănescu( România), Milan Jaksic (Serbia), Theodor Buzu (Republica Cehă/ Republica Moldova), Cristian Sida( România), Dorin Crețu (Franța), Gheorghe Plăveți( România), Ivailo Mirchev(Bulgaria) Adil Yusif (Azerbaijan), Maria Balea( România),Cristian Târnovan( România),Lena Khvichia (Lituania),Dan Palade( România) Katarina Djorgjevic( Serbia) Cosmin Paulescu( România) ,Adriana Lucaciu( România), Christian Paraschiv ( Franța) Dorothea Fleiss ( Germania) Bogdan Aleksandrov( Bulgaria), Daniela Margareta Chiorean (România), Daniela Constantin(România), Florin Șuțu ( România),Florina Breazu( Republica Moldova/România), Alina Veronica Petre (România/ Italia)Petru Lucaci ( România), Marilena Preda Sânc ( România), Florica Prevenda( România), Mihai Țopescu( România), Valer Neag ( România)