Regulament de acordare a Premiului National Constantin Brancusi

Propunerile Centrul de Cercetare, Documentare si Promovare Constantin Brancusi – Premiul National Constantin Brancusi

Propunerile ICR de acordare a Premiului National Constantin Brancusi

Cu ocazia deschiderii noului an universitar, expoziția de pictură „CALEA INSPIRAȚIEI: ARTĂ ȘI EDUCAȚIE” aduce în prim-plan o colecție impresionantă de lucrări realizate de artiști profesioniști, care explorează legătura profundă dintre educație și creativitate, sugerând că procesul de învățare și arta sunt, în esență, inseparabile.

Lucrările aparțin următorilor artiști vizuali: Luminița Țăranu, Gabriela Culic, Milan Jaksic, Alina Veronica Petre, Vasile Fuiorea, Marius Barb Barbone, Cristian Târnovan, Dorin Crețu, Dorothea Fleiss, Teodor Buzu, Bogdan Aleksandrov și Florina Breazu.

Expoziția este organizată de Consiliul Local și Primăria Municipiului Târgu Jiu, Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși” și Universitatea „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, care au plăcerea să vă invite la vernisajul acesteia, în data de 30.09.2024, la ora 11.00, la sediul Universității „Constantin Brâncuși” din Strada Tineretului, nr. 4.

Anunț privind organizarea examentului pentru promovarea personalului contractual – (format pdf)

Continuare »

În data de 5 septembrie a.c., la Galeriile Municipale de Artă „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, a avut loc un eveniment de excepție: vernisajul expoziției de grafică „Contopirea Lumilor” (Merging Worlds / Fusion des Mondes), a artistului vizual târgujian Bogdan Epure. Organizatorii expoziției au fost Uniunea Artiștilor Plastici din România,  Filiala Târgu Jiu a UAP din România și Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu.

Bogdan Epure, considerat unul dintre cei mai talentați graficieni ai Gorjului, este absolvent al Liceului de Artă „Constantin Brăiloiu” din Târgu Jiu și al Facultății de Artă și Design a Universității de Vest din Timișoara (secția Grafică, promoția 2008). A urmat apoi studiile masterale în Grafică la aceeași facultate.

În ultimii 16 ani a avut o activitate artistică bogată, materializată în numeroase proiecte artistice și expoziții de grup și personale. De-a lungul carierei sale a primit mai multe premii, diplome și mențiuni. Actualmente este membru al Filialei Târgu Jiu a UAP din România și predă desenul și arta digitală (bazate atât pe tehnicile moderne, cât și pe AI) noilor generații de elevi de la Școala Populară de Arte „Constantin Brâncuși”din Târgu Jiu și Polovragi, secții care aduc un suflu artistic modern în cadrul instituției. Aici, are în jur de 100 de cursanți, mulți dintre ei obținând premii importante la concursurile naționale de grafică.

Vernisajul expoziției a fost deschis de curatorul acesteia, conf. dr. Vasile Fuiorea, președintele Filialei Targu Jiu a UAP din România:  „Este o expoziție pe care eu o aștept de foarte multă vreme, de câțiva ani de zile, deoarece era foarte necesară. Titlul ei este bine gândit, deoarece expoziția acestui artist sensibil este diversă, cu mai multe genuri ale graficii, cu subiecte diferite, deși ea își păstrează unitatea stilistică. Despre tehnica și semnificația lucrărilor pot să spun că la Bogdan surprinde acuratețea execuției grafice, el stăpânind o tehnică impresionantă de reprezentare artistică. Lucrează în mai multe tehnici, așa cum ar fi  xilogravura, în lucrări care degajă o anumită forță, ce trimit spre expresionism. În alte lucrări, realizate în pix negru, creion și tuș pe hârtie, se vede o anumită sensibilitate, un registru cu gradații valorice, cu punct, linie, pată, elemente de limbaj discrete, lucrări care baleiază în jurul unei dexterități tehnice ce transmit un mesaj artistic important, bine conturat. Este vizibilă și preocuparea sa pentru figura umană, în special femeia, și este bine că o face. Chiar din titlu se poate înțelege că expoziția sugerează o interferență a unor crâmpeie de lumi, lucrări care se duc într-o tehnică pe care o găsesc suprarealistă. O altă componentă importantă este trimiterea la mitologie, românească și internațională. El culege din acest arsenal de elemente  internaționale lucruri pe care le inserează în compozițiile sale. Este o expoziție impresionantă, fiecare lucrare necesitând un anumit timp de meditație”.

Despre crezul său artistic, Bogdan Epure ne-a relatat următoarele: „direcțiile artistice în care m-am specializat țin de tehnicile grafice, cu predilecție creionul, de unde m-am îndreptat spre o tehnică personală, cu anumite particularități în utilizarea mijloacelor artistice (de exemplu, prin folosirea pixului pe o hârtie atipică), dar și spre tehnicile clasice, cum ar fi gravura. Urmărind evoluția rapidă a tehnicii din zilele noastre, am ajuns să utilizez și mijloacele digitale, programele clasice de grafică pe calculator și modelele de inteligență artificială. O discuție mai amplă poate fi asupra temelor  pe care le abordez în demersul meu artistic. Unele dintre acestea își au rădăcinile chiar în copilărie, datorită ambivalenței lumilor cu care am intrat în contact, adică mediul urban și cel rural”.

În ceea ce privește lucrările de pe simeze, artistul consideră că în acestea „predomină temele mitologice, sociale și religioase, care ne marchează existența în cel mai profund mod și, probabil, și viitorul. Tema predominantă este dată de schimbările ciclice ale lumii, unele deja petrecute, iar altele în curs de derulare. Pe unele le putem intui, iar pe altele ni le putem doar imagina, ca pe o lume interioară. În creația mea, femeia se distinge ca un element central, atât datorită esteticii, cât și   simbolisticii complexe pe care ea o poate exprima. Peisajele mele nu au neapărat un mesaj intelectual, spre deosebire de celelalte lucrări, ci unul mai degrabă emoțional și estetic”.

Sorin Buliga

În semn de omagiu adus unor mari personalități gorjene, în cadrul manifestării culturale „One Step to Infinity. Brâncuși – UNESCO 2024”, din data de 28 Iulie 2024, au fost dezvelite busturile în bronz ale lui Gheorghe și Arethia Tătărescu.

Trebuie precizat faptul că mai există două busturi foarte asemănătoare, la Casa Memorială „Tudor Vladimirescu” din satul Vladimir, executate de același sculptor, Paul Popescu. Inițial, acestea au fost amplasate, de asemenea, în Parcul „Arethia Tătărescu”, în anii 2013 și 2014, dar Ministerul Culturii a avizat mutarea acestora și busturile au fost reamplasate, în anul 2019, în Vladimir. Busturile actuale sunt variante ale primelor două, turnate tot în bronz, la care s-au adus câteva modificări, realizându-se, astfel, o nouă viziune estetică. Firma care și-a asumat această sarcină aparține arhitectului Vlad Popescu, fiul regretatului artist Paul Popescu. Domnul Vlad Popescu, prin firma sa, a donat machetele busturilor actuale Primăriei Municipiului Târgu Jiu, care a scos la licitație executarea proiectului (busturi și socluri), ce a fost avizat de Comisia Națională a Monumentelor de For Public. Aceeași comisie a avizat și amplasarea lor în Parcul „Arethia Tătărescu”.

Cuvântul de deschidere al ceremoniei respective i-a aparținut domnului Adrian Bândea. Acesta a scos în evidență importanța momentului ce a avut loc chiar în ziua în care Ansamblul Monumental „Calea Eroilor”, inițiat de Arethia Tătărescu, cu sprijinul necondiționat al soțului ei, primul ministru, Gheorghe Tătărescu, a primit aviz favorabil pentru înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, de către comitetul acestei organizații, întrunit la New Delhi, în India. A urmat apoi dezvelirea celor două busturi de către domnul Vlad Popescu.

În fața lucrărilor au fost expuse, pe șevalete, copii mărite ale unor fotografii ce înfățișează familia Tătărescu și a mai multor documente importante: certificatele de naștere și căsătorie ale soților Tătărescu și actul de donație a lucrărilor brâncușiene orașului Târgu Jiu, de către Liga Națională a Femeilor din Gorj (fotografiile au fost puse la dispoziție de Universitatea „Constantin Brâncuși”, prin Institutul de Cercetare, Dezvoltare și Inovare, iar copiile documentelor de către Direcția Județeană a Arhivelor Naționale Gorj).

A luat apoi cuvântul Sorin Buliga, care a prezentat viața și activitatea lui Gheorge Tătărescu, unul dintre marii oameni de stat ai României, care a ocupat și funcția de prim-ministru al țării, între anii 1934 și 1937, perioadă considerată ca fiind cea mai valoroasă guvernare interbelică, atunci când România a cunoscut o puternică dezvoltare în plan economic și cultural și când Brâncuși a ridicat cele trei opere sculpturale majore ale ansamblului „Calea Eroilor”.

Cariera sa politică a fost excepțională: după un doctorat, la Paris, în științe juridice, se înscrie, în 1912, în Partidul Național Liberal, în 1919 este deputat de Gorj, în 1935 devine președinte al organizației PNL Gorj, apoi secretar general al PNL din România și consilier regal. Începând cu 1937, este membru de onoare al Academiei Române. În 1938, devine ministru secretar de stat și apoi ambasador la Paris. În 1940, este vicepreședinte al partidului unic, Frontul Renașterii Naționale. Din nefericire, experiența dramatică din perioada pușcăriilor comuniste (între 1950 și 1955) a declanșat boala care i-a curmat viața, în martie 1957 (moare în aceeași lună și în același an cu Constantin Brâncuși).

Gheorghe Tătărescu avea o afecțiune reală față de Gorj, căruia îi datora chiar „ființa sa politică”, după cum mărturisea: „Florile vieții mele sunt la București, dar tulpina și rădăcina sunt pe calea Jiului, în Gorjul meu drag”. Acțiunile sale s-au împletit armonios cu cele desfășurate de soția sa, Arethia Tătărescu. Sub raport economic, el a sprijinit puternic modernizarea orașului Târgu Jiu și a Gorjului, unde a înființat Fabrica de țigarete, Fabrica de cărămidă, Fabrica de confecții, Fabrica de marmeladă, Topitoria de cânepă Vădeni, Uzinele Sadu, Sanatoriul Suseni-Dobrița. De asemenea, a dispus atât reluarea lucrărilor la tronsonul de cale ferată Bumbești-Livezeni, cât și refacerea drumului transmontan Novaci-Sebeș. A acordat un ajutor important unor biserici și mânăstiri din Gorj și a inițiat acțiuni de caritate și filantropie.

Sub aspect cultural, are marele merit de a fi sprijinit, moral, financiar și material, edificarea ansamblului brâncușian „Calea Eroilor”. Acesta a fost donat orașului, la 27 octombrie 1937, de Liga Femeilor Gorjene, pentru a celebra memoria eroilor gorjeni care s-au jertfit în războiul de reîntregire.

A luat apoi cuvântul doamna Gabriela Popescu, președinta de onoare a Ligii Femeilor Gorjene, care s-a reînființat în 1992, completându-și titulatura, în anul 1996, cu numele Arethiei Tătărescu (actualmente, președinta ligii este doamna Adina Andrițoiu). Domnia sa a vorbit despre realizările Arethiei Tătărescu, în calitate de președintă a ligii (organizație pe care a înființat-o în anul 1921), care a contribuit la conservarea şi perpetuarea datinilor şi tradiţiilor populare, la modernizarea covorului oltenesc, la înfiinţarea de centre  săteşti de lucru, a şcolilor de gospodărie de la Rovinari şi a renumitului atelier de ţesătorie din Târgu Jiu (covoarele au fost premiate la diverse expoziţii din străinătate, iar în 1937 un covor ţesut în atelier a primit un premiu la Paris), la înfiinţarea Muzeului „Alexandru Ştefulescu”, în clădirea de pe malul Jiului (construită în stilul celebrelor cule gorjeneşti, actualmente sediul Centrului „Brâncuși”), la îngrădirea castrului roman de la Bumbeşti-Jiu şi reînceperea săpăturilor arheologice, la chemarea renumitului istoric C.S. Nicolaescu-Plopşor pentru a relua  cercetările de la Peştera Muierilor sau de la Baia de Fier şi Polovragi, de la Runcu şi Sohodol,  la renovarea casei părinteşti a lui Tudor Vladimirescu, precum și la ridicarea un monument-sarcofag pentru cinstirea eroinei Ecaterina Teodoroiu.

Realizarea  cea mai importantă a Arethiei Tătărescu rămâne însă, aducerea lui Brâncuşi pe meleagurile natale şi sprijinirea sculptorului pentru a ridica la Târgu Jiu un monument închinat eroilor căzuţi în războiul de întregire a Patriei. Până în toamna lui 1947, Arethia Tătărescu s-a aflat mai tot timpul în Gorj, unde s-a pus în slujba cultivării tradiţiilor populare şi a dezvoltării industriei casnice.

Publicul numeros, format din autorități locale, profesori, cadre universitare, studenți și mai mulți reprezentanți ai presei, a apreciat actul de omagiu adus acestor mari personalități gorjene, ca pe un eveniment îndelung așteptat, cu atât mai mult cu cât în destinul cultural european al orașului Târgu Jiu – început în momentul în care Constantin Brâncuși și-a amplasat aici capodopera – se deschide acum o nouă etapă, benefică, prin includerea ansamblului „Calea Eroilor” în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Sorin Buliga

Ansamblul Monumental „Calea Eroilor”, realizat de Constantin Brâncuși în Târgu Jiu, în perioada 1937-1938, a primit aviz favorabil de decizie pentru înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Acest eveniment excepțional a fost anunțat deja de Institutul Național al Patrimoniului și de Ministerul Culturii.  Decizia finală și anunțul oficial vor fi făcute la 28 iulie a.c., de către Comitetul Patrimoniului Mondial UNESCO, întrunit la New Delhi, în India. La finalul ședinței comitetului, autoritățile române vor primi recomandări în ceea ce privește protejarea operelor lui Brâncuși de la Târgu Jiu.

Siturile Patrimoniului Mondial UNESCO sunt obiective de importanță pentru patrimonial cultural sau natural, așa cum este descris în Convenția Patrimoniului Mondial, semnată în anul 1972. Patrimoniul cultural este format din monumente, operele ansamblului brâncușian intrând, în acest caz, în categoria „sculpturilor monumentale”.

Dosarele au fost întocmite de echipe multidisciplinare, coordonate de Institutul Național al Patrimoniului (INP). Misiunea tehnică a ICOMOS (International Council of Monuments and Sites, ONG care acceptă pe listă diversele obiectivele culturale) la Târgu Jiu, organizată de INP, a fost aceea de a evalua, pe teren, ansamblul brâncușian, în colaborare cu autoritățile locale. S-a urmărit, mai ales, modul în care ansamblul îndeplinește condițiile de autenticitate și de integritate, managementul bunului cultural, implicarea comunității locale în protejarea și punerea în valoare a acestuia și atitudinea ei față de înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial. În urma vizitei lor la Târgu Jiu, din anul 2023, reprezentanții UNESCO au prezentat concluzii favorabile înscrierii pe listă a ansamblului brâncușian.

Această realizare are mai multe avantaje: recunoașterea în plan mondial a valorii capodoperei brâncușiene de la Târgu Jiu (și, în general, a moștenirii spirituale a lui Brâncuși), conservarea în cele mai bune condiții a pieselor sale sculpturale, implementarea unor programe de protecție, restaurare și valorificare, realizate de profesioniști în domeniul conservării patrimoniului cultural, dezvoltarea turismului și, implicit, a economiei locale.

Pentru a onora acest eveniment de importanță națională, Consiliul Local și Primăria Municipiului Târgu Jiu, Consiliul Județean Gorj și Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”, împreună cu numeroși parteneri, vor organiza manifestarea culturală „One Step to Infinity. Brâncuși – UNESCO 2024”, în data de 28 iulie, pentru a fi în acord cu decizia finală și anunțul oficial de înscriere a ansamblului sculptural pe lista Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Manifestarea va debuta în Parcul Coloanei fără Sfârșit, la ora 10.00, cu un spectacol susținut de Ansamblul Folcloric „Maria Lătărețu” al Școlii Populare de Artă „Constantin Brâncuși” (dirijor, Lucian Ciucă).

Vernisajul expoziției de pictură contemporană „Armonii vizuale”, cu lucrări realizate în Simpozioanele de pictură „Constantin Brâncuși”, va avea loc la ora 13.00, la Galeria de Artă „Constantin Brâncuși”, din str. Traian (curatori sunt artiștii Gheorghe Dican și Fuiorea Vasile; prezintă criticul de artă Luiza Barcan).

Dezvelirea busturilor importantelor personalități ale Gorjului, Gheorghe și Arethia Tătărescu, va fi un moment așteptat de mulți târgujieni și va avea loc în Parcul Arethia Tătărescu, la ora 14.00. Tot aici, vor fi prezentate publicului mai multe documente ce îi privesc pe soții Tătărescu. Parteneri la acest eveniment sunt Universitatea „Constantin Brâncuși” și Direcția Județeană a Arhivelor Naționale Gorj. Prezintă Sorin Buliga. 

O interesantă expoziție de fotografie, documente și obiecte din arhiva Soranei Georgescu-Gorjan, sub genericul „Brâncuși în arhiva Gorjan”, va fi prezentată la Cula de pe digul Jiului din Parcul Central, la ora 15.00 (de către Ion Țîrlea). Arhiva a fost donată anul trecut Centrului „Brâncuși”, care este și organizatorul evenimentului. Tot aici va avea loc, ca o noutate pentru Târgu Jiu, experiența de realitate virtuală „Dialog cu Brâncuși”, a artistului Florin Marc, în care un „avatar Brâncuși” va interacționa cu publicul și va răspunde întrebărilor puse. Acest proiect a fost inclus în manifestările Centrului „Brâncuși” din acest an și a fost prezentat la ICR București și la Muzeul de Arheologie „Callatis” din Mangalia.

Seara, în Parcul Coloanei fără Sfârșit, vor avea loc mai multe evenimente:

 La ora 19.00, un spectacol extraordinar susținut de Ansamblul Artistic Profesionist „Doina Gorjului”. Orchestra este dirijată de Florin Chirițoiu și Aurel Blondea, iar corpul de balet este condus de maestrul Valeriu Saraolu (invitați de onoare: Mihaela și Ciprian Istrate);

La ora 21.20, spectacolul de teatru-dans „Zborul”. Regia, coregrafia, scenariul și light design-ul aparțin artistului Ștefan Lupu (partener: Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu”);

          La ora 22.15, un spectacol de muzică clasică, în interpretarea Orchestrei Simfonice București (solistă, soprana Irina Baianț);

La ora 23.30, un spectacol multimedia, video mapping, drone și pirotehnic, prezentat de Codruța Florescu.

Menționăm și faptul că, în decursul aceleași zile, vor putea fi vizitate în Parcul Coloanei fără Sfârșit și atelierele de creație ale meșterilor populari: Ungureanu Daciana – artă decorativă, Ciuncanu Irina – port tradițional, Drăghescu Claudia – țesături, Ecovescu Tiberiu – iconărit, Preduț Marin Daniel – arta lemnului și Măgureanu Ion Marian – olărit.

Sorin Buliga

Filiala Târgu Jiu a UAP din România, în parteneriat cu Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare ,,Constantin Brâncuşi” și cu Primăria Municipiului Târgu Jiu au organizat, în data de 27 Iunie 2024, la Galeriile de Artă ,,Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, vernisajul Expoziției Naționale de Arte Vizuale ,,MEMORY Carmen Sylva”.

 Expoziția, în memoria reginei Elisabeta I a României, este dedicată, în primul rând, femeilor și a fost realizată exclusiv de artiste vizuale: Alina Staicu, Amy Vasilescu, Anca Pașa Deaconu, Anca-Maria Stănciulescu, Anca Volcinschi, Cristina Cioplea, Cristina Tudorache, Daciana Ungureanu, Daria Ionescu Haidău, Dorina Cioplea Văduva, Georgiana Brandt, Iliana Gheorghiu, Laura Semenov, Lucica Popescu, Maria Balea, Maria Negrean, Mariana Constantinescu, Mariana Frătița, Mariana Grumăzescu Voicu, Marillena Dumitrescu, Mira Marincaș, Nicoleta Cărare și Noemi Kusztos. Curatori: Georgiana Brandt și Mariana Frătița.

Vernisajul a fost deschis de artista Mariana Frătița, printr-o evocare a reginei Elisabeta (cu pseudonimul literar Carmen Sylva) care, în ciuda greutăților, a avut o activitate de mecenat excepțională, realizată inclusiv prin contribuțiile sale personale, știut fiind faptul că, pentru multe dintre actele de caritate, regina și-a vândut propriile bijuterii. A știut „să strângă în jurul ei, tot ce ține de poezie, literatură, artă, dezvoltare în domeniul meșteșugurilor, îngrijindu-se și de protecția copiilor, a oamenilor cu nevoi speciale și a răniților din Războiul de Independență dintre anii 1877 și 1878”. A prezentat, pe scurt, artistele și lucrările lor ce transmit emoții rafinate, pe care le consideră contribuții importante aduse artei și culturii românești.

În cursul unui interviu pe care i l-am luat înainte de vernisaj, mi-a declarat că „a fi invitat într-o astfel de expoziție, cu un astfel de titlu, este pentru noi copleșitor, pentru că te obligă, în primul rând, dar îți și încarcă inima de bucurie, prin simplul fapt că poți să faci parte din această metaforă. Îți creează o mulțumire sufletească și asta este foarte important. A face un act de curatoriat presupune o selecție, fapt dificil datorită unui număr mare de lucrări foarte bune, dar și pentru că trebuie dată o linie unitară întregii expoziții. Carmen Sylva este o cupolă a culturii din secolul XIX, prin ajutorul dat artiștilor, și nu trebuie pusă în umbră”.

Artista Georgiana Brandt, care a venit inițial cu ideea de a realiza acest eveniment în memoria reginei, a considerat că este o expoziție „echilibrată” și „foarte bună”. A făcut referiri interesante la unele stiluri artistice și la diverse tehnici mixte, prezente în expoziție. Astfel, expresionismul este promovat foarte mult și, de asemenea, abstracționismul (care „este pe val”). A apreciat și lucrările de artă sacră, de artă textilă sau pe cele realizate digital.

Sorin Buliga a adus, din partea Centrului „Brâncuși”, un omagiu, nu doar reginei Elisabeta, ci și reginei Maria și Arethiei Tătărescu, președinta Ligii Femeilor Gorjene și inițiatoarea ansamblului brâncușian de la Târgu Jiu, pentru mecenatul în sfera culturii române. S-ar putea afirma că ultimele două au ales-o ca model pe Carmen Sylva. Ea însăși artistă rafinată, de aleasă cultură, creatoare de artă și literatură (realizând peste o mie de poezii, nouăzeci de nuvele, treizeci de opere dramatice și patru romane) și interpretă de muzică (pian, orgă, canto), a sprijinit cultura în numeroase domenii. Mecenatul ei s-a realizat și sub aspect social, de exemplu prin înființarea „Azilului orbilor Regina Elisabeta”, care funcționează și în prezent.  

Este notabil că, în ciuda faptului că avea sânge german (era din ducatul Nassau, iar numele ei originar era Elisabeth Pauline Ottilie Luise zu Weid), regina era puternic legată de România și de valorile ei. Drept dovadă stau scrisorile sale, trimise lui Enescu (pe care acesta le numea „adevărate călăuziri sufletești”), aflat la Paris, în care îl sfătuia să nu se lase „molipsit de supra-civilizația centrelor cosmopolite”, amintindu-i, totodată, cât este de apreciat în țara sa, că nu este o simplă întâmplare că s-a născut pe pământ românesc și că succesul lui se datorează caracteristicilor românești din operele sale.

Expoziția, aflată sub patronajul spiritual al reginei-artiste Carmen Sylva, a fost un eveniment notabil în viața culturală a orașului nostru și, prin calitățile artistice de excepție ale lucrărilor de pe simeze, credem cu sinceritate că aceasta ar putea fi itinerată prin marile orașe ale țării.

Sorin Buliga

Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”, Primăria și Consiliul Local al Municipiului Târgu Jiu, Primăria și Consiliul Local al orașului Mangalia  și  Organizația de Management al Destinației Mangalia, Riviera Sud au organizat, la Muzeul de Arheologie „Callatis” din Mangalia, manifestarea culturală „Dialog cu Brâncuși”, în care arta, tehnologia și educația se asociază într-un mod inovator și captivant.

Inițiativa de a invita Centrul „Brâncuși” la Mangalia și de a crea aici un astfel de eveniment inedit a aparținut O. M. D. Mangalia, prin domnul director Dumitru Filip și doamna Mihaela Neagu (care a participat în februarie a.c. la ICR București, unde Centrul „Brâncuși” a realizat o manifestare asemănătoare).

Gazda a fost Muzeul „Callatis”, cunoscut pentru colecțiile sale impresionante și pentru eforturile sale de conservare a patrimoniului istoric al regiunii. Prin acest demers, instituția își continuă misiunea de a aduce publicului experiențe unice și educative, integrând tehnologia AI în programul său educațional și făcând cunoscute și ultimile cercetări privind opera și viața lui Constantin Brâncuși, mai ales referitoare la capodopera lui de la Târgu Jiu. Reprezentanții muzeului au oferit, cu profesionalism și amabilitate, informații interesante echipei de la Centrul „Brâncuși”, despre diversele artefacte expuse, și, mai cu seamă, despre „mormântul cu papirus”, din zona fostei cetăți Callatis.

Evenimentul a avut loc în Grădina Culturală Callatis și a fost deschis de domnul Adrian Bândea (managerul Centrului „Brâncuși”), dr. Sorin Buliga, drd. Florin Marc și domnul director Dumitru Filip. Managerul instituției a oferit detalii privind programul manifestării și a ținut să-i mulțumească domnului Filip pentru inițiativa de a aduce acest proiect în Mangalia și apoi de a-l itinera în stațiunile de litoralul Mării Negre. Prin acest dialog virtual, vizitatorii vor avea șansa de a înțelege mai bine gândirea și viziunea artistică a lui Brâncuși, creând astfel o legătură între trecut și prezent, prin intermediul tehnologiei. Proiectul va oferi, astfel, localnicilor, o modalitate nouă și captivantă de a explora moștenirea culturală a României și, în plus, va avea capacitatea de a atrage mai mulți turiști.

Domnul Dumitru Filip a apreciat atât deschiderea pe care a găsit-o la „echipa de oameni inimoși” a Centrului „Brâncuși”, cât și proiectul în sine, pe care îl va prelua și prezenta locuitorilor Mangaliei și turiștilor din diverse stațiuni de pe litoralul românesc (în perioada 1 iulie – 30 septembrie), ce vor avea ocazia de a interacționa, astfel, cu un avatar al marelui sculptor Constantin Brâncuși.

  Sorin Buliga a realizat o expunere privind viața și opera artistului gorjean, ținând să precizeze faptul că lucrările de artă reflectă  complexitatea gândirii artistice brâncușiene, ceea ce necesită o analiză de tip inter- și pluridisciplinar a acestora, în mai multe direcții: tradițiile folcorice românești pe care Brâncuși le-a moștenit de la Hobița, religiozitatea sa complexă, fascinația față de filosofiile din spațiul indo-tibetan, influențele pe care le-a primit de la curentele de avangardă pariziene. De aici și dificultatea istoricilor și criticilor de artă occidentali de a percepe, într-un sens mai profund, o astfel de operă (considerată de cei mai mulți dintre ei „misterioasă”), marcată de dualismul arhaic/modern și de spiritualitate. Cauzele acestei dificultăți de receptare adecvată ar fi, mai cu seamă, stilul științific occidental puternic reducționist (unilateral, în esență) și lipsa unor cercetări temeinice, pe teritoriul românesc, a relațiilor dintre folclorul național și opera lui Brâncuși. Într-un sens mai larg, se pot menționa și alte cauze: procesul galopant de desacralizare al Occidentului, dublat de abandonarea tradițiilor, precum și dezvoltarea excesivă a unei mentalități pur raționale și materialiste, ce pare să caracterizeze, astăzi, societățile vestice.   

Cartea bilingvă, „Istoricul ansamblului monumental realizat de Constantin Brâncuși la Târgu Jiu, din documente de arhivă (1937-1989)”, de Dr. Sorin Lory Buliga și Adina Andrițoiu, a fost prezentată de același cercetător, folosind și imaginile din arhiva inginerului Ștefan Georgescu-Gorjan, realizatorul tehnic al Coloanei fără Sfârșit.

Experiența de realitate virtuală „Dialog cu Brâncuși” a fost realizată și prezentată de artistul Florin Marc, de la Școala Doctorală de Teatru și Film a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Aceasta permite utilizatorilor să dialogheze (în limba engleză, dar, în viitorul apropiat și în limba română) cu un avatar bazat pe inteligența artificială, obținând răspunsuri autentice prin valorificarea lucrărilor „Așa grăit-a Brâncuși” de Sorana Georgescu-Gorjan și „Istoricul Ansamblului Monumental realizat de Constantin Brâncuși la Târgu Jiu, din documente de arhivă (1937-1989)”.

Cei prezenți la manifestare au adresat întrebări „avatarului Brâncuși” despre viața și operele artistului, prietenii săi (de exemplu, Maria Tănase), filosofia sa profundă, și tehnicile sale sculpturale. Astfel, după cum s-a constatat și în presa locală, „Dialog cu Brâncuși nu este doar un program, ci o invitație de a explora arta și cultura românească, prin prisma unuia dintre cei mai influenți artiști ai lumii”, oferind „o modalitate interactivă și educativă de a învăța despre unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului XX” (Mangalia News, 03.07.2024).

S-au observat atenția, satisfacția și bucuria publicului referitoare la informațiile și noutățile care au fost prezentate, atât în cadrul miniconferinței și lansării cărții, cât și al experimentului de realitate virtuală, ceea ce denotă importanța și impactul acestui proiect.  Astfel, „Dialog cu Brâncuși” s-a constituit într-un succes real în seria evenimentelor tematice prezentate de Centrul „Brâncuși” din acest an, pe lângă cele cele realizate la ICR București, din luna februarie și la ICR Viena, din luna martie.

Sorin Buliga

Concursul de artă fotografică „Brâncuși, prin ochi de copil” organizat de Centrul de Cercetare,Documentare și Promovare „ Constantin Brâncuși” s-a finalizat cu o  expoziție în care au fost prezentate fotografiile câștigătorilor dar și o parte din fotografiile participanților.

Juriul a avut o misiune dificilă în a selecta cele mai bune lucrări dintre fotografiile  înscrise în concurs.

Felicitări câștigătorilor și tuturor participanților!

Mulțumim partenerilor și tuturor celor care au contribuit la buna desfăşurare a acestui eveniment!

În urma concursului de artă fotografică „Brâncuși, prin ochi de copil” organizat de Centrul de Cercetare,Documentare și Promovare „ Constantin Brâncuși”, au fost desemnați următorii câștigători:

Categorie vârstă 10-14 ani
Premiul I           Manta Sara Maria
Premiul II          Deatcu Patricia Laura Maria
Premiul III         Vîlceanu Alexandru Augustin

Categorie vârstă 15-18 ani
Premiul I           Țuncu Dragoș Andrei
Premiul II           Norocea Darius Andrei
Premiul III          Dragodan Luca David

Din comisia de jurizare au făcut parte reprezentanți ai Asociației pentru Democrație, Educație, Respect din Târgu Jiu, ai Filialei Târgu Jiu a Uniunii Artiștilor Plastici din România, Liceului de Arte „Constantin Brăiloiu” din Târgu Jiu și un reprezentant al fotografilor profesioniști.

În data de 1 iulie 2024, între orele 9:30-15:30, în Parcul Central „Constantin Brâncuși”, la Rotonda din apropierea Porții Sărutului, va fi prezentată o expoziție cu fotografiile participanților.

Anunt desemnare câștigători concurs „Brâncuși , prin ochi de copil” – (format pdf)

Continuare »