Centrul Municipal de Cultură „Constantin Brâncuși”, în colaborare cu Liga Femeilor Gorjene și Muzeul Județean „Alexandru Ștefulescu” a organizat marți, 16 septembrie 2014, un eveniment aniversar la împlinirea a 125 de ani de la nașterea marii doamne a culturii gorjene, Arethia Tătărescu.

Pentru a accentua ambianța de sărbătoare, manifestarea s-a desfășurat la Complexul arhitectural Tătărescu din cadrul Muzeului Arhitecturii Populare de la Curtișoara, în prezența unui grup de elevi de la Colegiul Național „Mihai Viteazul” din Bumbești-Jiu. Evocări de suflet ale personalității Arethiei Tătărescu și a activității Ligii Femeilor Române din Gorj, pe care aceasta a înființat-o în anul 1921, au fost făcute de către prof. dr. Zenovie Cârlugea, prof. Gabriela Popescu, prof. dr. Ion Mocioi și dr. Sorin Buliga.

A fost amintită contribuția decisivă pe care familia Tătărescu a avut-o în dezvoltarea orașului Tg-Jiu și a județului Gorj, cu deosebire la ridicarea Ansamblului Monumental „Calea Eroilor”. Elevii clasei a XI-a B de la Colegiul „Mihai Viteazul”, conduși de doamna directoare Aurelia Luben și domnul prof. Dănuț Lupulescu au putut viziona fotografii din epocă, imagini inedite de la inaugurarea operelor care alcătuiesc ansamblul sculptural de la Tg-Jiu, dar și de la diverse activități desfășurate de Liga Femeilor Gorjene în spațiul social și cultural al Gorjului interbelic. De remarcat ținuta fetelor din grupul de elevi, care au purtat cu plăcere costume gorjenești autentice, atât de iubite și promovate de către membrele Ligii.

Trebuie să reamintim că Arethia Tătărescu s-a impus în memoria locuitorilor Gorjului prin câteva acțiuni culturale și sociale de excepție. Împreună cu membrele Ligii Femeilor Gorjene, a înființat ateliere de țesătorie, iar din vânzarea produselor rezultate – covoare, scoarțe, costume – a susținut alte inițiative. A finanțat construirea unui local nou pentru Muzeul Gorjului și sediul Ligii (clădirea în care se află actualmente Centrul Municipal de Cultură „Constantin Brâncuși”), ridicarea Mausoleului Ecaterinei Teodoroiu în fața Primăriei orașului, protecția și conservarea peșterii de la Baia de Fier, săpături arheologice, amenajarea caselor memoriale Ecaterina Teodoroiu de la Vădeni și Tudor Vladimirescu de la Vladimir.

În anul 1936 i se conferă Arethiei Tătărescu titlul de cetățean de onoare al orașului Tg-Jiu, ca apreciere „pentru meritele deosebite pe care le-a avut pe tărâm social-obștescși cultural”. Activitatea acestei mari doamne continuă cu refacerea a numeroase lăcașe de cult din Gorj, cu terminarea lucrărilor la Biserica Sfinții Apostoli, care a fost târnosită la 7 noiembrie 1937, când a fost prezent și Constantin Brâncuși, precum și cu unirea religioasă a sute de cupluri de țărani gorjeni, acțiune creștinească la care i-a stat alături soțul său, primul-ministru al României.

Cu siguranță, cea mai importantă realizare în domeniul cultural a familiei Tătărescu în Gorj rămâne ridicarea Ansamblului Monumental „Calea Eroilor”. Numirea lui Gheorghe Tătărescu în fruntea Consiliului de miniștri, recomandarea pe care Milița Petrașcu o face Ligii Femeilor Gorjene care dorea să ridice un monument închinat eroilor ca lucrarea să-i fie încredințată lui Brâncuși, mentorul său de la Paris, influența covârșitoare de care se bucura Arethia Tătărescu în plan social au fost toate elemente care au contribuit la luarea unor decizii extrem de rapide și la obținerea finanțărilor pentru costurile realizării operelor brâncușiene.

În plan economic, o influență covârșitoare privind apariția unor importante obiective industriale în Gorj a avut-o Gh. Tătărescu (prim-ministru între anii 1934-1937, 1939-1940, ambasador al României la Paris, ministru de externe) căruia i se datorează înființarea uzinei de armament de la Sadu, a fabricii de țigarete, fabricii de cărămidă, fabricii de confecții, uzinelor electrice, dar și a așezământului spitalicesc de la Dobrița.

În anul 2002, construcțiile de pe moșia de la Poiana, acolo unde Arethia și Gheorghe Tătărescu au locuit împreună cu cei doi copii, au fost strămutate din cauza extinderii frontului de exploatare a cărbunelui în zonă. Ansamblul arhitectural, compus din casa tip culă, casa de oaspeți Antonie Mogoș, biserica paraclis cu hramul Sf. Gheorghe și mormintele părinților lui Gh. Tătărescu trebuie să fie locul unde se desfășoară toate aceste rememorări și evocări ale contribuției pe care o mare familie, aristocratică și democrată în același timp, le-a avut la ridicarea Gorjului interbelic și la proiectarea sa în universalitate.

CENTRUL MUNICIPAL DE CULTURĂ
„CONSTANTIN BRÂNCUȘI”