În prefața la Aforismele și textele lui Brâncuși de Constantin Zărnescu, volum apărut la editura „Scrisul Românesc” în 1980, Marin Sorescu îl caracteriza pe autor ca fiind „cel mai tânăr brâncușiolog”. Au trecut anii și iată că în 2019 îl sărbătorim la a șaptezecea aniversare pe cel care a acumulat o vastă experiență, dar a cărui tinerețe sufletească a rămas neschimbată.
În martie 2009, în paginile suplimentului „După Brâncuși” din revista „Polemika”, domnul Zărnescu mărturisea despre trei întâlniri care i-au înrâurit soarta – în vara anului 1967 la Craiova cu Petre Pandrea și V.G. Paleolog și în 1976, la Centenarul Brâncuși, cu inginerul Ștefan Georgescu-Gorjan, „faimosul constructor al Coloanei fără sfârșit”. A devenit astfel el însuși brâncușiolog „pentru toată viața”.
Am cercetat în arhiva Tatei, inginerul Gorjan, dosarul din anul centenarului Brâncuși. La 15 februarie 1976, la Casa de cultură a sindicatelor din Târgu-Jiu, inginerul a fost în prezidiul simpozionului „Constantin Brâncuși, viața și opera”. A prezentat un „Scurt comentariu asupra aspectelor tehnice ale mărimii Coloanei infinite a lui Brâncuși din Tg. Jiu.” A marcat pe programul comunicărilor ordinea luărilor de cuvânt precum și absențele. Din cele 44 de comunicări prevăzute, s-au prezentat 23. Din program am aflat că domnul Zărnescu a vorbit despre „Coloana nesfârșitului și spațiul mioritic”. În agenda Tatei este consemnată lista persoanelor pe care le-a cunoscut la simpozion, între care și «Constantin Zărnescu, redactor la „Tribuna”, Cluj-Napoca».
Comunicările de la acest simpozion au fost publicate în volumul Omagiu 100 Brâncuși, la Târgu-Jiu. Textul inginerului Gorjan apare la p. 56-59, cel al domnului Zărnescu la p. 155-150, cu titlul ușor modificat „Coloana infinitului și spațiul mioritic”.
La 15 septembrie 1976, inginerul Gorjan a luat parte la sesiunea științifică internațională „Brâncuși în arta secolului XX”, cu comunicarea „Coloanele infinite ale lui Brâncuși. Cronologie și evoluție” (text în română și franceză).
În cadrul acestei sesiuni s-a lansat volumul Omagiul luiBrâncuși, almanah editat de revista „Tribuna”, în care Constantin Zărnescu, unul din redactorii responsabili, semnează la p. 121-125 „Rombul brâncușian – element total” și la p. 240-248 „Aforismele, maximele și textele lui Brâncuși”, un fragment din volumul în pregătire. Almanahul se află în biblioteca Gorjan.
În anul 1976, ca redactor la Editura Academiei am avut bucuria să mă ocup de ediția engleză a monumentalei cărți a domnului Barbu Brezianu Brâncuși în România. În septembrie am fost spitalizată și nu am putut participa la sesiunea internațională Brâncuși. Nu l-am întâlnit pe domnul Zărnescu decât mult mai târziu.
După pierderea Tatei în 1985, m-am străduit să-i păstrez memoria, publicându-i scrierile și apărând de distrugere Coloana. Începând cu anul 1992 am participat la manifestările închinate lui Brâncuși la Târgu-Jiu și m-am bucurat să cunosc un grup de oameni generoși, veniți din toată țara, dăruiți amintirii marelui sculptor.
Pe domnul și doamna Zărnescu i-am cunoscut la Tâgu-Jiu, în februarie 1996, la Simpozionul Național „120 de ani de la nașterea lui Brâncuși”. Comunicarea dânsului despre „Uluitoarea posteritate brâncușiană” a fost publicată apoi în colecția „Brâncușiana” nr. 3 în volumul „Brâncuși, acum” în 1997. Cu ocazia lansării albumului meu „The Wonderful Story of the Endless Column”, i-am încredințat domnului Zărnescu un exemplar pentru revista „Tribuna” și am achiziționat ediția din 1994 a cărții sale Aforismele lui Brâncuși, apărută la editurile „Fapta Transilvăneană” și „Zalmoxis” din Cluj-Napoca. În fotografia de grup de la Hobița domnul Zărnescu este prezent.
L-am reîntâlnit în martie 1997, la simpozionul „Brâncuși – 40 de ani de nemurire”, când urma să prezinte eseul închinat domnișoarei Pogany „Ambiguitatea ochilor”, text apărut în același an în colecția „Brâncușiana” nr. 7 în volumul „Pași pe nisipul eternității”. Mi-am explicat absența dânsului în fotografia de grup din acel an, amintindu-mi că probleme de sănătate l-au făcut să lipsească un timp.
În momentele tensionate ale controversei despre restaurarea Ansamblului brâncușian, domnul Zărnescu s-a situat de partea celor ce susțineam păstrarea integrității operelor. Am participat împreună la Târgu-Jiu la 26 aprilie 1996 la ședința consiliilor județean și municipal, în care s-a confruntat echipa Varia cu proiectul ICEMENERG de restaurare fără demontare. Am fost cazați atunci în Casa Gănescu, în locul care l-a găzduit pe vremuri și pe Brâncuși!
În 1998, dl. Zărnescu a lipsit de la întâlnirea de la Târgu Jiu. Publicase la editura Cartimpex din Cluj ediția a III-a revizuită și adăugită a Aforismelor. În 1999 am lipsit și eu motivat, fiind operată de cataractă.
La o serie de manifestări din anii 2000, 2004 și 2007 nu l-am întâlnit pe domnul Zărnescu la Târgu-Jiu. În Anul Brâncuși, la 19 februarie 2001, la aniversarea a 125 de ani de la nașterea artistului, domnul Zărnescu a vorbit despre „Brâncuși și civilizația imaginii”, titlu care se regăsește și pe volumul apărut la Dacia. La 19 februarie 2002 a prezentat comunicarea despre Carnetele Atelierului Brâncuși, la 28 februarie 2003 despre Brâncuși și Duchamp, la 18 februarie 2005 despre „Coloana infinită, sculptură locuibilă”, la 17 februarie 2006 despre „Brâncuși și comunitatea românilor din Paris”. Ultimele două comunicări se pot citi în revista „Brâncuși”, serie nouă, din anii 2005 și 2006, ani din care datează și frumoase imagini de grup.
În 2005 participanții la simpozion au primit în mape cartea Am lucrat cu Brâncuși de Ștefan Georgescu-Gorjan, apărută în 2004 la Editura Universalia. Eu am primit o frumoasă dedicație de la domnul Zărnescu pe ediția a IV-a a volumului Aforismele și textele luiBrâncuși, de la editura Dacia.
În anii 2008, 2009 și 2010 am lipsit de la manifestările dedicate lui Brâncuși la Târgu-Jiu, în mare parte din motive de sănătate. Am revenit în Gorj în anii 2011 și 2012, dar la evenimentele legate de Brâncuși nu l-am întâlnit pe domnul Zărnescu.
Ne-am revăzut în toamna anului 2013, la simpozionul „Trei sferturi de veac pe Calea Eroilor”, cu prilejul a numeroase evenimente – expoziții, vernisaje, dezvelirea bustului și stelei Arethiei Tătărescu, procesiuni, conferințe despre „Geneza ansamblului brâncușian”. Domnul Zărnescu a vorbit despre „Brâncuși încă inedit”, text publicat în noua revistă „Brâncuși”, an I, nr. 1 din 2013.
La 19 februarie 2014, la simpozionul „De la Hobița în universalitate. Brâncuși la Craiova”, l-am ascultat pe domnul Zărnescu vorbind despre „Craiova în opera și aforismele lui Brâncuși”. Textul este consemnat în revista „Brâncuși”, nr. 2 din 2014.
La 21 februarie 2015, la simpozionul „Brâncuși în literatură”, domnul Zărnescu a prezentat comunicarea „Brâncuși și scriitorii români de astăzi”.
La 4 septembrie 2015 s-a înființat Consiliul științific al Centrului Brâncuși, din care facem parte și eu, și domnul Zărnescu.
La 18-20 februarie 2016 s-au marcat 140 de ani de la nașterea sculptorului prin colocvii, vernisaje, ședințe solemne. S-a lansat revista omagială „Brâncuși”, în care sunt incluse, între altele, texte semnate de domnul Zărnescu și de mine, prezentate în 2013, 2014 și 2015.
Între 25 și 28 octombrie 2016 la Târgu-Jiu s-au organizat: o ședință de Consiliu Științific, o Masă Rotundă cu discuții interesante, participarea la procesiuni. La 28 octombrie 2016, domnul Zărnescu i-a înmânat președintelui Țării cărți în semn de omagiu.
La 18 februarie 2017, la Târgu-Jiu membrii Consiliului Științific s-au întâlnit cu reprezentanții Institutului Național al Patrimoniului. A luat cuvântul și domnul Zărnescu.
La 17 noiembrie 2017, domnul Zărnescu a participat la manifestarea organizată la Petroșani, în cinstea celor 80 de ani de la terminarea realizării Coloanei la Atelierele Centrale. A vorbit la simpozion și a distribuit revista „Orașul” (Cluj-Napoca) din 2014. Din frumosul interviu cu dezvăluiri autobiografice pe care l-a acordat Michaelei Bocu am aflat că, elev fiind la Horezu, a descoperit operele lui Brâncuși în trei-patru excursii la Târgu-Jiu. Peste ani, de câte ori mergea la Târgu-Jiu, urca spre Coloana infinită, „așa cum ai urca la Ierusalim”.
Am încercat să spicuiesc din documentele arhivei mele momentele întâlnirilor de la Târgu-Jiu cu domnul Zărnescu. Pot să depun mărturie că n-a existat vizită în orașul lui Brâncuși în care domnul Zărnescu să fi ratat pelerinajul la Ierusalimul Coloanei.
Dragostea față de sculptor l-a mânat să-i adune cugetările, să le comenteze și interpreteze cu har. Scriitorul Zărnescu și-a dat măsura talentului în multe alte lucrări, dar numele îi va fi întotdeauna legat de aforistica brâncușiană.
La aniversarea celor șapte decenii de viață, gândurile mele cele mai frumoase se îndreaptă spre Constantin Zărnescu, împătimit cercetător al universului brâncușian. La mulți ani, prieten veșnic tânăr!
Sorana Georgescu-Gorjan
