Aspecte din conferința „Brâncuși și tradițiile populare românești”, susținută de Sorin Buliga (cercetător la Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu) în data de 16 martie, la Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”.

Au fost analizate sursele folclorice românești regăsite în creația marelui artist. Brâncuși a învățat să fie tradițional doar după sosirea sa la Paris, sub influența artei moderne de la începutul secolului XX. Multe surse își aveau sorgintea în arta populară românească și în natură, dar tehnicile sale de lucru erau moderne. Brâncuși a încercat, în lucrările sale de referință, o recuperare a sensurilor unor simboluri primordiale, devenind astfel universal.

Prezentarea a fost susținută de imagini ale unor motive tradiționale de pe vechile porți de lemn, stâlpi de cerdac, stâlpi de mormânt și alte obiecte tradiționale, în scopul de a se evidenția mai bine sursele românești ale unor opere brâncușiene: Coloana fără Sfârșit, Poarta Sărutului, Masa Tăcerii, Pasărea Măiastră, Pasărea de aur, Cocoșul, Regele regilor ș.a.