Omagierea marelui sculptor Constantin Brâncuși, la împlinirea a 62 de ani de la trecerea sa în veșnicie, a fost marcată la Târgu-Jiu prin partea a doua a manifestării „Colocviile Brâncuşi”, organizată de către Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”, Consiliul Local şi Primăria Municipiului Târgu Jiu în zilele de 15 și 16 martie 2019. „Colocviile Brâncuși” fac parte din programul anual „Sub semnul creativității”, care urmărește formarea unui public specializat și interesat de dezbaterile între specialişti, referitoare la opera lui Constantin Brâncuşi, descoperirea unor noi direcţii de interpretare a operei brâncuşiene şi a potenţialului de valorificare a acesteia în contextul culturii universale, precum și promovarea Ansamblului brâncuşian şi a oraşului Târgu Jiu ca destinaţie turistică şi culturală de excepţie.
Vineri, 15 martie, la Galeriile Municipale de Artă, în prezența unui public avizat, a fost vernisată expoziția „Eloquentis II”, a artistului plastic Zuzu Caratănase. Pe numele său real Răzvan-Constantin Caratănase, acesta s-a născut pe 14 mai 1985, la Tulcea. Este socotit ca fiind cel mai bun artist-gravor al generației sale și unul dintre cei mai activi și prolifici artiști vizuali din România. Este cadru didactic universitar, curator de artă contemporană și doctor în domeniul artelor vizuale. Expoziția din acest an este continuarea celei din 2018 și a treia prezență a artistului la Târgu-Jiu, în cadrul unor manifestări de gen. În deschiderea evenimentului au vorbit Doru Strîmbulescu, managerul Centrului de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”, Adrian Tudor-Drăghici, viceprimarul Municipiului Târgu Jiu, Vasile Fuiorea, președintele Filialei U.A.P. din Târgu-Jiu și curatorul expoziției, precum și criticul de artă Pavel Șușară.
Ziua de sâmbătă, 16 martie, a debutat cu conferința „Absența lui Brâncuși”, susținută de către profesorul, semioticianul și filosoful Sorin Alexandrescu, la Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”. Acesta este directorul Centrului de Excelență în Studiul Imaginii (CESI) din București, din cadrul Universității București, pe care l-a înființat în anul 2001, împreună cu alți intelectuali români de marcă. A emigrat în Olanda în anul 1974, unde a funcționat ca profesor la una dintre cele mai mari catedre de limbă română din Occident, la Universitatea din Amsterdam. Este autorul a peste 25 de cărți.
Viceprimarul Adrian Tudor a subliniat că această conferință este importantă nu numai pentru conținutul său, ci și în contextul includerii Ansamblului brâncușian în Patrimoniul UNESCO. Cercetătorul Matei Stîrcea-Crăciun a remarcat calitatea manifestărilor organizate în ultimii ani de către Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”. De asemenea, a arătat nevoia de colaborare cu CESI, imaginea fiind limbajul preponderent al zilelor noastre.
„Nu mă consider un brâncușiolog. Prezența lui Brâncuși este analizată în cartea lui Matei Stârcea-Crăciun. Și atunci m-am gândit să vorbim despre absența lui Brâncuși, nu în sens negativ. Gloria lui Brâncuși în lumea occidentală a fost enormă în timpul vieții lui și imediat după. De ce nu se mai scrie acum?”. Plecând de la acest punct de vedere, Sorin Alexandrescu a abordat absența lui Brâncuși ca pe o lipsă din arta contemporană pe care o resimțim cu toții, fiind nevoie, astfel, să căutăm noi drumuri: „Pentru noi, românii, Brâncuși nu face parte din istorie, el face parte din identitatea noastră și nicăieri nu îți dai seama mai bine de acest lucru decât venind aici și uitându-te la Coloana Infinită”. Profesorul Alexandrescu a făcut apoi o analiză extrem de detaliată și complexă a artei non-figurative, abstracte, o raportare a lui Brâncuși la contemporanii și antecesorii săi, dar și a urmașilor săi în domeniul sculpturii.
Tot cu această ocazie, Asociația cultural-istorică „Dumitru și Maria Pleniceanu” a oferit un premiu platformei online „Gorjenii lui Brâncuși”, pentru activitatea dedicată artistului.
După-amiaza, în sălile de expoziție ale Muzeului „Alexandru Ștefulescu”, a fost vernisată expoziția „Eșantion” a Uniunii Artiștilor Plastici din România, cu lucrări ale membrilor U.A.P. din întreaga țară. Curatorul expoziției, Vlad Ciobanu, a precizat că a „extras”, practic, din Salonul Național de Arte de la București, câteva lucrări de pictură care pot fi văzute acum la Târgu-Jiu. „Expoziția este o panoramare a unui fenomen, cuprinde o paletă diversă, cu multiple contrarii. Dovedește că există o școală românească, deoarece arată o anumită unitate, care ține de ceva lăuntric, care ține de simțire”. Criticul de artă Pavel Șușară a observat, ținând cont și de lucrările prezentate în expoziția de la București, că respectivul salon nu a fost reprezentativ pentru creația românească, artiștii fiind destul de reticenți facă de respectiva manifestare. Eșantionul de la Târgu-Jiu este un exemplu în acest sens, lucrările fiind în general „cuminți”, urmând maniera cunoscută a unora dintre pictori, a mai arătat Șușară.
Seara s-a încheiat cu un concert de improvizație muzicală susținut de pianistul și compozitorul Mircea Tiberian, pe scena Teatrului Dramatic „Elvira Godeanu”. Acesta este cunoscut iubitorilor de jazz pentru turneele susținute în Statele Unite, Franța, Germania, Austria, Polonia, Cehia, Bulgaria, Grecia, fosta U.R.S.S., Siria și România. Spre delectarea spectatorilor prezenți, acesta a interpretat câteva compoziții proprii, dar a și improvizat, în timp ce, pe un ecran aflat pe scenă, se derulau imagini din filmele realizate de Brâncuși și Man Ray, prietenul său, în atelierul sculptorului de la Paris sau în timpul călătoriilor acestuia în România.
Parteneri ai evenimentului au fost: Uniunea Artiștilor Plastici din România, Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu” și Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu”. Credite foto: Laurențiu Stoicu.
Adina Andrițoiu
