Masa Tăcerii

Masa Tăcerii este situată în Parcul Central, lângă digul râului Jiu. Este realizată din calcar și este înconjurată de 12 scaune de piatră cu fața rotundă, în formă de clepsidră.

Masa este formată din două discuri, cel mare suprapus peste cel mic. Înălțimea mesei este de 0,88 m, tăblia (discul superior) are diametrul de 2,15 m, iar piciorul (discul inferior) de 2,00 m.

Cele 12 scaune, de 0,55 m înălțime, înconjoară radial masa, echidistant pe traseul unui cerc. Fiecare scaun este construit din două semisfere tangente, fiecare cu diametrul de 0,45 m.

Masa Tăcerii a fost realizată în două variante. Prima era de dimensiuni ceva mai reduse și a fost creată în anul 1937. Varianta a doua a Mesei, din travertin de Banpotoc, a fost comandată la atelierele „Pietroasa” din Deva, pe 20 august 1938.

Actuala Masă a Tăcerii este formată din tăbliile mari ale celor două variante. Picioarele (tăbliile mici) celor două mese au fost luate din Grădina publică și duse în Parcul Coloanei, fiind suprapuse ulterior de către angajați ai Primăriei Târgu Jiu. Astfel, a apărut o a doua „masă”, mai mică (ce a purtat mai multe denumiri, creându-se iluzia că face parte din Ansamblul brâncușian). În prezent, ea se află în grădina Muzeului Național Constantin Brâncuși, de lângă Palatul Administrativ.

De-a lungul timpului, Masa Tăcerii a mai fost numită Masa flămânzilor de Spirit, Masa omeniei, Masa Pomenirii, Masa apostolilor, Masa cinei nupțiale, Masa familiei, Masa Cinei celei de taină.

Mai mulți exegeți consideră că sensul de parcurgere al întregului ansamblu este de la Masa Tăcerii spre Coloana fără Sfârșit.