O nouă prezentare a proiectului de modernizarea şi reabilitare a zonei protejate a Ansamblului Monumental „Calea Eroilor” din Târgu-Jiu

În data de 16 martie 2017, în sala de conferinţe a Universităţii „Constantin Brâncuşi” s-au derulat mai multe evenimente culturale legate de Ansamblul Monumental „Calea Eroilor” din Târgu-Jiu, sub genericul amplei manifestări „Brâncuşi eternul”, la 60 de ani de la moartea creatorului sculpturii moderne (organizatorii principali au fost Centrul de Cercetare, Documentare şi Promovare „Constantin Brâncuşi”, Primăria şi Consiliul Local al Municipiului Târgu-Jiu şi Filiala Târgu-Jiu a Uniunii Artiştilor Plastici).

Cu acest prilej, arhitectul Dorin Ștefan a prezentat o sinteză a proiectului „Modernizarea şi reabilitarea zonei protejate a Ansamblului Monumental Calea Eroilor din Municipul Târgu-Jiu”, pe bază de imagini. După cum se ştie, propunerea realizată de Dorin Ștefan Birou de Arhitectură (DSBA) în asociere cu Atrium S.R.L. din Târgu-Jiu (a arhitectului Mihai Maicovschi) a câștigat concursul pentru Modernizarea și Reabilitarea zonei protejate a Ansamblului Monumental „Calea Eroilor” (concursul pentru desemnarea celui mai bun proiect cu această temă a fost organizat de Primăria Târgu-Jiu în anul 2015). Dorin Ştefan este un arhitect renumit, a participat la multe competiţii pe care le-a câştigat cu proiecte importante, inclusiv în plan internaţional (Taiwan, Dubai, Malaezia).

Conform proiectului iniţial, traseul ce duce de la Masa Tăcerii la Coloana fără Sfârșit se va schimba în mod esenţial odată cu construirea unei zone pietonale cu spaţii verzi, prin realizarea de pasaje, parcări subterane, scuare şi piaţete, reducerea la minim a circulației auto pe strada „Calea Eroilor” şi intervenții la trecerea de cale ferată.

În cadrul manifestării „Brâncuşi eternul”, arhitectul Dorin Ştefan a făcut următoarea specificaţie: „Conceptul pe care se bazează intervenţiile (care pleacă de la expresia lui Ionel Jianu: „nu monumentul este în oraş, ci oraşul este în monument”) este de a se crea o interfaţă, pe orizontală şi verticală, care să lase o anumită transparenţă spre oraş”. De asemenea, a menţionat punctiform „elementele principale de intervenţie” (care „este de dorit să fie foarte discrete”) pe care le prezentăm în cele ce urmează.

În general, „Calea Eroilor” va deveni o axă preponderent pietonală şi de aceea trebuie rezolvată problema vehiculelor care circulă în zonă. Pe parcursul ei va fi o zonă verde (cea actuală necesitând reamenajări), iar mobilierul urban (stâlpi de curent electric, cabluri, coşuri de gunoi etc.) va fi adus la o anumită unitate. Pentru pardoseală se vor folosi mai multe materiale (pământ stabilizat, piatră şi calupuri de lemn în zona centrului civic), în scopul evitării monotoniei. În ceea ce priveşte iluminatul ansamblului sculptural, există un concept unitar în acest sens ce va fi implementat pe toată lungimea axului „Căii Eroilor”.

În jurul Mesei Tăcerii se va modifica estetica vegetaţiei, modul de iluminare, tipul de pardoseală (care va fi din „pământ stabilizat”, în locul actualului pietriş mărunt, nu foarte comod), renunţându-se în acelaşi timp la treptele existente în faţa ei şi lăsându-se doar o pantă lină.

Pe Aleea scaunelor se renunţă la bordura situată între aceasta şi iarba din parc, cu scopul de a se crea „un loc organic”, aşa cum a fost iniţial.

Aleea va fi la nivelul soclului Porţii Sărutului, în prezent existând o diferenţă de câţiva centimetri între ele.

La intersecţia cu axul „Căii Eroilor”, bulevardul „Constantin Brâncuşi” va fi ridicat la aceeaşi înălţime cu trotuarul (pe o lungime de cca. 15 metri), iar viteza de circulaţie a maşinilor în această zonă va fi limitată la 5-15 km/oră, în scopul realizării unui spaţiu de pacurgere continuu al axului respectiv.

Lângă Hotelul Gorj se va crea unui parcaj subteran pentru a se decongestiona zona de maşini, iar deasupra sa se va amplasa unui scuar (cu un umbrar care să „filtreze” faţada blocurilor).

În zona de intersecţie a axului cu Str. General Gheorghe Magheru (care este în relație foarte apropiată și directă cu centrul civic) se va realiza un pasaj rutier, un parcaj subteran şi o piaţetă strict pietonală.

Zona din jurul Bisericii Sf. Apostoli va fi reamenajată, dar cu păstrarea pavajului cubic ce se va extinde şi în zona trotuarelor, pentru a se da unitate şi continuitate.

Gardurile de pe strada „Calea Eroilor” vor fi mascate prin simularea unui gard nou, amplasat la cca. 30 – 40 cm faţă de cele existente (cu un spaţiu verde între ele).

La intersecţia axului cu calea ferată se va realiza un pavaj din şine de cale ferată introduse într-o masă de piatră cubică şi se va amplasa barieră pentru pietoni, care glisează în pământ. Instalaţiile electrice aferente vor fi introduse în subteran.

În jurul Coloanei fără Sfârşit se vor crea „cercuri concentrice” (respectându-se o schiţă a lui C. Brâncuşi, unde pe o fotografie el a desenat o coloană şi astfel de cercuri) cu circumferinţa foarte subţire, de ordinul centimetrilor, construite din aşchii de piatră colorate, pentru a se realiza „o anumită stare atunci când te apropii de monument”, dar şi „o barieră, mai mult psihică”.

Aleile din parc vor fi realizate din acelaşi material, de data aceasta însă integrat într-o masă de liant (în acest caz materialul respectiv este stabil şi nu instabil ca în cazul cercurilor din jurul Coloanei). Arborii vor fi reajustaţi ca înălţime pentru a nu fi obturată imaginea Coloanei fără Sfârşit.

Mai există şi propunerile de a se realiza o pasarelă (o belvedere) pe Hotelul Gorj, de unde se poate vedea de sus şi integral Ansamblul Sculptural „Calea Eroilor” şi „un dig de sticlă” în spatele Mesei Tăcerii, pentru a se vedea luciul de apă al Jiului (aşa cum era în perioada 1937-1938, când Brâncuşi a realizat aici lucrările de piatră din Grădina publică).

Dr. Sorin Lory Buliga

Mergi Sus