Sâmbătă, 7 mai 2016, la Biblioteca Judeţeană „Dinicu Golescu” din Piteşti a avut loc un eveniment cultural major (singurul de acest gen din judeţul Argeş), organizat de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Argeş: „Sesiunea Naţională de Comunicări Patrimoniul cultural imaterial. Actualitate şi perspectivă”. Participanţii, într-un număr impresionant (ceea ce demonstrează faptul îmbucurător că cercetările de etnologie și folclor continuă să intereseze la noi în ţară), au fost mai ales reprezentanţi ai instituţiilor şi centrelor de cercetare ce au ca obiect de activitate conservarea şi promovarea culturii populare, membri ai Asociaţiei folcloriştilor argeşeni „Constantin Rădulescu-Codin” şi, de asemenea, persoane particulare care au obţinut rezultate semnificative în studiul folclorului. Moderatori au fost lect. univ. dr. Sorin Mazilescu (managerul C.J.C.P.C.T. Argeş) şi conf. univ. dr. Adrian Sămărescu, care au deschis sesiunea cu speech-urile lor aplicate privind problemele serioase cu care se confruntă cercetarea actuală a folclorului şi viitorul artei populare româneşti, într-o lume progresiv globalizată, în care creşte puternic riscul de dicreditare şi anihilare a tradiţiilor.

În programul manifestării au fost înscrise lucrări aparţinând următorilor invitaţi: Mihaela Achim din Braşov (Legământul cu pădurea), T. Boroş din Sibiu (Monumente din istoria arhitecturii populare), C. Bădescu din Arefu (Jocurile de copii din satul Arefu), I. Bratu din Pucioasa-Dâmboviţa (Spurcat, a spurca, spurcare, în concepţiile şi proverbele poporului român), Sorin Lory Buliga din Târgu-Jiu (Influenţe ale artei populare româneşti în opera lui C. Brâncuşi), Gh. Ceauşu, N. Necşoiu din Costeşti-Argeş (Imaginaţia de tip folcloric), T. Ciuculescu din Piteşti (Instrumentele muzicale – între tradiţie şi înnoire), C. Dinu din Boţeşti-Argeş (Îndeltniciri dispărute sau pe cale de dispariţie în arealul comunei Boţeşti, judeţul Argeş), V. Dolghi din Bucureşti (Omul şi tehnologia), V. Dublea din Galaţi (Albinăritul în zona Dunării de Jos), Mariana Filipescu din Câmpulung (Jocuri de copii şi tineret), Magda Grigore din Piteşti (Epifania. Viziune tradiţională şi teologie poetică), Raluca Marinescu din Piteşti (În secolul XX, căsătorie sau concubinaj?), A. Mărchidan din Piteşti (Sacru şi sfânt în folclorul românesc), M. Mitulescu din Piteşti (Cercetarea, culegerea şi valorificarea folclorului muzical muscelean), Mădălina Munteanu din Bucureşti (Omul – poveste şi povestitor), R. Oprea din Piteşti (Însemnări despre « Mioriţa », la o aniversare), N. Pantazică din Băjeşti – Argeş (Legende, credinţe şi superstiţii despre comori în satul Băjeşti), Carmen Peţanca din Giurgiu (Obiceiuri vlăscene din sâmbăta Floriilor), Mihaela Piţigoi, S. D. Radu din Piteşti (Mitul ca sursă a credinţelor populare), Elena Popescu din Câmpulung-Muscel (Dimensiunea religioasă a cusăturilor naţionale), I. Praoveanu din Braşov (Sărbători, credinţe şi obiceiuri populare de peste an la români), S. Radu, A. Stăncescu din Piteşti (Arhivele digitale de fotografie, o iniţiativă marca CJCPCT Argeş), Camelia Sighiartău din Arefu (Folclorul copilăresc din Arefu), Floriana Stăncescu din Stâlpeni (Umblatul miresei prin sat în săptămâna nunţii), Anişoara Stegaru-Ştefănucă din Ploieşti (Cercetarea, reconstituirea şi valorificarea unui meşteşug – încondeiatul ouălor pentru sărbătorile pascale), D. Stroe din Vlădeşti-Argeş (Din folclorul copiilor: cântece-formule), Gh. N. Tiţa din Galeşu-Brăduleţ (Ceasornicul găleşeanului de altădată), Georgiana Tucă din Arefu (Semnificaţia naşterii şi a botezului în cultura tradiţională arefeancă), V. T. Tudor din Rucăr (Cărăuşia la Rucăr în trecut, în mărturia unui chirigiu cu boi), Cremona Ţintatu-Comănescu din Piteşti (Simplu elogiu al sărbătorii tradiţionale) şi V. Zaharescu din Câmpulung (Consideraţii estetice pe marginea unor basme populare culese din Judeţul Argeş).

În general, comunicările au tratat diverse aspecte privind cultura tradiţională, dar şi presiunile la care aceasta este supusă în actualul context al globalizării. Astfel, temele abordate s-au referit atât la moştenirea trecutului, cât şi la mutaţiile apărute din cauza migraţiei (de la sat la oraş sau în alte ţări), a dezvoltării tehnologice şi a schimbărilor economice şi de mentalitate care duc la dispariţia produselor tradiţionale, a vechilor procese de producţie, a credinţelor şi obiceiurilor adiacente.

Mai concret însă, întregul simpozion s-a circumscris în jurul unei idei centrale: păstrarea tradiţiilor româneşti şi punerea lor în valoare, în condiţiile în care nu se mai ţine cont de autenticitate (a se vedea de exemplu piticii ornamentali şi diverse kitsch-uri din Horezu şi alte localităţi din ţară, înşiraţi pe ambele părţi ale drumurilor naţionale) şi al unei globalizări (= uniformizări) ameninţătoare la adresa acestora. Pentru aceasta însă, evident, trebuie suplimentate fondurile necesare susţinerii unui astfel de demers cultural esenţial ce ţine de identitatea noastră naţională şi o mai mare implicare a oamenilor de cultură şi a politicienilor desemnaţi oficial în acest sens. Dar sarcină cea mai importantă revine cercetătorilor care culeg informaţiile etnofolclorice direct de pe teren („de la firul ierbii”), lucru ce devine însă din ce în ce mai dificil deoarece dispar progresiv atât persoanele în vârstă care deţin astfel de date, cât şi obiceiurile tradiţionale şi obiectele de artă populară vechi.

Este posibil ca într-un viitor apropiat, şi mai ales în urma evenimentelor politice care au loc astăzi (conflicte, migraţii, reconfigurări geostrategice etc.), mai multe din ţările Europei (în special din sud-est) să se întoarcă totuşi la identităţile lor naţionale şi, în acelaşi timp, la obiceiurile şi arta populară autentice. În acest context, directorul Bibliotecii Judeţene „Dinicu Golescu” din Piteşti, Mihail Sachelarie, parafrazându-l pe Emil Hurezeanu (care în ultimul său volum „Pe trecerea timpului” redă o discuţie între scriitorul Günter Grass şi bunica sa), a spus: „În Vest e bine, în Est e frumos!”.

În comunicarea sa, Sorin Buliga (Centrul de Cercetare, Documentare şi Promovare „Constantin Brâncuşi” din Târgu-Jiu) a identificat sursele creaţiei marelui sculptor Constantin Brâncuşi în arta populară românească, în lucrări ca: Pasărea Măiastră, Coloana Infinită, Poarta Sărutului, Cocoşul etc. Inclusiv Regele regilor (Spiritul lui Buddha), care exprimă preceptele spiritualităţii indiene, este creată de asemenea din simboluri plastice folclorice româneşti.

În cadrul sesiunii au fost prezentate cărţi apărute de la ultima ediţie până în prezent, aşa cum ar fi „Obiceiuri şi credinţe la români” (V. Panţiru, C. Stancu, Gh. Păun), „Nunta la români” (C. Stancu, V. Panţiru) şi „Folclor poetic din Argeş-Muscel” , volum coordonat de S. Mazilescu, managerul CJCPCT Argeş, în care se menţionează faptul că de la înfiinţarea din 1956 a instituţiei şi până în prezent au văzut lumina tiparului peste 220 de lucrări reprezentative, pornind de la preocuparea constantă de a se păstra valorile etnofolclorice în zonă. Comunicările susţinute în cadrul sesiunii vor fi publicate în volumul Caiete folclorice Argeş, care va ajunge astfel la numărul XX.

Prin amploarea sa şi calitatea comunicărilor, sesiunea naţională „Patrimoniul cultural imaterial. Actualitate şi perspectivă” de la Piteşti se înscrie ca un succes cert în seria manifestărilor de acest gen din ţară.

Sorin Lory Buliga