În data de 27 octombrie 2024, a avut loc manifestarea culturală „Brâncuși – esența lucrurilor”, dedicată aniversării a 86 de ani de la inaugurarea Ansamblului Monumental „Calea Eroilor”, capodoperă a marelui sculptor Constantin Brâncuși. Principalii organizatori au fost Consiliul Local și Primăria Municipiului Târgu Jiu, Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”, Institutul Cultural Român și Uniunea Artiștilor Plastici din România.

La Masa Tăcerii, înainte de procesiunea comemorativă anuală de-a lungul „Căii Eroilor”, Sorin Buliga a dat citire actului de donație a lucrărilor brâncușiene, de către Liga Femeilor Gorjene (condusă de Arethia Tătărescu), către Primăria orașului Târgu Jiu și a prezentat desfășurarea festivităţilor care au avut loc în oraș, la 27 octombrie 1938, cu prilejul inaugurării monumentelor ridicate în cinstea eroilor gorjeni. În esență, donația avea la bază dorința ligii de a contribui la „ridicarea orașului Târgu Jiu și mai ales pentru a preamări memoria eroilor gorjeni care s-au jertfit în răsboiul de întregire”, dar și faptul că Brâncuși voia, în acest mod, să  aducă „un prinos de recunoștință județului său natal”.

La procesiunea de pe traseul simbolic Masa Tăcerii – Coloana fără Sfârșit au  participat reprezentanți ai instituțiilor locale, militari, cercetași, preoți, fanfara orașului, artiști ai ansamblului „Doina Gorjului”, cetățeni ai orașului, oaspeți din țară și din străinătate și iubitori de artă.

La cula de pe digul Jiului a fost realizată expoziția de fotografie veche „Sub aripa timpului” (informațiile privind imaginile fiind oferite de Ion Țîrlea), iar în parcul Coloanei s-a ținut expoziția de arte vizuale „Aspirații”, a elevilor Liceului de Arte „Constantin Brăiloiu”.

După amiază, la Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu” a avut loc vernisajul expoziției de pictură și sculptură „Arhitecturi celeste”, a artiștilor vizuali bucureșteni, Vasilica Chifu și Panaite Chifu. Au vorbit curatorul acesteia, dr. Vasile Fuiorea, și criticul de artă, dr. Luiza Barcan, care a evidențiat faptul că „la fel ca și soția sa, pictorița Vasilica Chifu, alături de care trăiește, lucrează și visează lumi nesupuse trecerii și degradării, Panaite Chifu aparține unei categorii speciale de plasticieni contemporani: cei a căror artă se află într-un continuu dialog cu transcendentul, cu lumea nevăzută, cu cosmosul, în nemărginirea lui. Dar, cel mai important este că el se numără printre artiștii contemporani care conștientizează că rolul final al oricărei arte este acela de a mărturisi măreția divină”. De altfel, artistul însuși afirma: „Formele din sculptura mea actuală nu sunt de dominație telurică, construite primar, ele țin de fluențele energiilor organizatoare, scopul meu stând în esențe și structurări cosmice”.

Același critic de artă situa „peisajele celeste” ale pictoriței Vasilica Chifu, „dincolo de lumea vizibilă”, iar sursa ei de inspirație, „manifestată ca un suflu divin, este nevăzutul, pe care abia acel al șaselea simț, deja evocat, îl poate percepe și decripta”. Pictura sa „nu este nici abstractă, nici non-figurativă, ci mai curând o artă ce se străduiește să elimine din structura ei orice amintește de concretețe și materialitate”.

La Galeria de Artă „Constantin Brâncuși” a fost organizată expoziția „Formă-Gest-Culoare”, a artistului vizual dr. Gheorghe Dican, vicepreședinte al UAP din România. La vernisaj, dr. Vasile Fuiorea, curatorul expoziției, a apreciat că aceasta se încadrează în registrul artei abstracte, care se revendică din pictura europeană. Este o pictură vitalistă, în care George Dican se exprimă foarte bine, folosind mijloace nonfigurative”. Dr. Luiza Barcan a remarcat „o etapă nouă în creația artistului, cu compoziții mult mai așezate, echilibrate, poate mai cerebrale, în pofida acestei explozii cromatice. Compozițiile sale sunt foarte sugestive și creează lumi și structuri aparte, de mare forță și impact vizual, care nu vin numai din cromatică, ci și din complementaritatea tonurilor calde și reci, aflate într-un dialog foarte interesant. Pe fundalul lucrărilor putem descoperi, uneori, peisaje și naturi statice”.

Artistul George Dican a ținut să precizeze că el nu se consideră un pictor abstract sau gestual și nici unul narativ, expoziția reprezentând pur și simplu, modul său propriu de a se exprima: „sunt un artist care a descoperit limbajul abstract și se joacă cu el, așa cum un copil se joacă cu jucăriile lui. Eu încerc să fac ordine în haos și aceasta este principala filosofie a lucrărilor mele”.

În spațiul galeriilor de artă a fost lansat volumul „Policromii”, realizat și prezentat de domnul Sebastian Crăciun, constituit din 30 de interviuri (dintr-o selecție de peste 200) cu personalități ale artelor plastice românești. Autorul consideră că acestea sunt „mărturii care pot să ne atingă și să ne facă să mergem mai departe”.

La Universitatea „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu (sediul din Str. Tineretului) au avut loc mai multe evenimente. Cel mai remarcabil dintre ele a fost faptul că Municipiul Târgu Jiu a primit înscrisul oficial care atestă apartenența Ansamblului Monumental „Calea Eroilor” la patrimoniul UNESCO.

Doamna Janina Sitaru, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, a vorbit despre demersurile dificile și de durată, întinse pe trei decenii, în scopul introducerii capodoperei lui Constantin Brâncuși în Patrimoniul UNESCO. Aceasta nu înseamnă numai o recunoaștere a valorii operei brâncușiene, dar și a faptului că, odată ce municipiul Târgu Jiu a fost pus pe harta mondială a culturii, s-a creat și oportunitatea în ceea ce privește dezvoltarea turismului cultural și a economiei orașului. A amintit că expertul UNESCO, venind la Târgu Jiu, a rămas impresionat de faptul că întreaga comunitate susține acest demers și că el are încredere că va fi un proiect pe termen lung, iar Brâncuși va fi cunoscut mai mult decât în prezent. Apoi a înmânat certificatul domnului Cosmin Popescu, președintele Consiliului Județean Gorj.  

Ulterior, a fost lansată cartea „Spirit și Materie în viziunea unui artist-filosof: Constantin Brâncuși”, de către autorul acesteia, dr. Sorin Buliga. A fost prezentată viziunea generală, filosofică şi religioasă a marelui artist, despre viaţă, lume şi artă şi au fost decelaţi factorii care au coroborat şi au contribuit la conturarea ei: „filosofia naturalităţii” strămoşeşti (de factură panteist-animistă), credinţa creştin-ortodoxă, metafizica orientală (în special cea din spaţiul indo-tibetan), conceptele şi ideile filosofice (uneori mistice), ce stăteau la baza unor curente ale artei moderne (mai ales expresionismul, abstracţionismul şi dadaismul) sau ale unor „mode culturale” ale epocii (primitivismul). Asumarea tradiţiei populare a satului românesc natal – un creştinism ţărănesc („cosmic”) de la care se revendică filosofia şi religiozitatea lui Brâncuşi – a fost urmărită nu numai în textele şi aforismele lui, ci şi în comportamentul său „tradiţional”, în felul ţărănesc în care şi-a mobilat atelierul şi, mai ales, în arta sa.

A urmat apoi lansarea revistei „Brâncuși”, serie nouă, nr. 10-11/2023 și nr. 12-13/2024, de către directorul publicației, Sorin Buliga. Capitolele acesteia au fost configurate astfel încât să acopere o gamă cât mai largă de preocupări: Manifestări culturale, Lucrări de exegeză brâncușiană, Conferințe cu tematică brâncușiană, Interviu, Carte Brâncuși, In memoriam, Eseuri și cronici plastice, Poesis și Portrete Brâncuși.

A fost prezentat și albumul de fotografie „În preajma capodoperei” (ediția a doua), de către autorul său, domnul Ionel Scăunașu.

Premiul Național „Constantin Brâncuși”, pentru anul 2023, a fost decernat sculptorului bucureștean, Dinu Câmpeanu.

În final, a avut loc o interesantă proiecție „Docuart”, în cadrul programului „Brâncuși Nocturn”, cu imagini realizate de Constantin Brâncuși, în perioada 1923 -1939.

                                                                                                Sorin Buliga