Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”, Primăria și Consiliul Local al Municipiului Târgu Jiu, Primăria și Consiliul Local al orașului Mangalia  și  Organizația de Management al Destinației Mangalia, Riviera Sud au organizat, la Muzeul de Arheologie „Callatis” din Mangalia, manifestarea culturală „Dialog cu Brâncuși”, în care arta, tehnologia și educația se asociază într-un mod inovator și captivant.

Inițiativa de a invita Centrul „Brâncuși” la Mangalia și de a crea aici un astfel de eveniment inedit a aparținut O. M. D. Mangalia, prin domnul director Dumitru Filip și doamna Mihaela Neagu (care a participat în februarie a.c. la ICR București, unde Centrul „Brâncuși” a realizat o manifestare asemănătoare).

Gazda a fost Muzeul „Callatis”, cunoscut pentru colecțiile sale impresionante și pentru eforturile sale de conservare a patrimoniului istoric al regiunii. Prin acest demers, instituția își continuă misiunea de a aduce publicului experiențe unice și educative, integrând tehnologia AI în programul său educațional și făcând cunoscute și ultimile cercetări privind opera și viața lui Constantin Brâncuși, mai ales referitoare la capodopera lui de la Târgu Jiu. Reprezentanții muzeului au oferit, cu profesionalism și amabilitate, informații interesante echipei de la Centrul „Brâncuși”, despre diversele artefacte expuse, și, mai cu seamă, despre „mormântul cu papirus”, din zona fostei cetăți Callatis.

Evenimentul a avut loc în Grădina Culturală Callatis și a fost deschis de domnul Adrian Bândea (managerul Centrului „Brâncuși”), dr. Sorin Buliga, drd. Florin Marc și domnul director Dumitru Filip. Managerul instituției a oferit detalii privind programul manifestării și a ținut să-i mulțumească domnului Filip pentru inițiativa de a aduce acest proiect în Mangalia și apoi de a-l itinera în stațiunile de litoralul Mării Negre. Prin acest dialog virtual, vizitatorii vor avea șansa de a înțelege mai bine gândirea și viziunea artistică a lui Brâncuși, creând astfel o legătură între trecut și prezent, prin intermediul tehnologiei. Proiectul va oferi, astfel, localnicilor, o modalitate nouă și captivantă de a explora moștenirea culturală a României și, în plus, va avea capacitatea de a atrage mai mulți turiști.

Domnul Dumitru Filip a apreciat atât deschiderea pe care a găsit-o la „echipa de oameni inimoși” a Centrului „Brâncuși”, cât și proiectul în sine, pe care îl va prelua și prezenta locuitorilor Mangaliei și turiștilor din diverse stațiuni de pe litoralul românesc (în perioada 1 iulie – 30 septembrie), ce vor avea ocazia de a interacționa, astfel, cu un avatar al marelui sculptor Constantin Brâncuși.

  Sorin Buliga a realizat o expunere privind viața și opera artistului gorjean, ținând să precizeze faptul că lucrările de artă reflectă  complexitatea gândirii artistice brâncușiene, ceea ce necesită o analiză de tip inter- și pluridisciplinar a acestora, în mai multe direcții: tradițiile folcorice românești pe care Brâncuși le-a moștenit de la Hobița, religiozitatea sa complexă, fascinația față de filosofiile din spațiul indo-tibetan, influențele pe care le-a primit de la curentele de avangardă pariziene. De aici și dificultatea istoricilor și criticilor de artă occidentali de a percepe, într-un sens mai profund, o astfel de operă (considerată de cei mai mulți dintre ei „misterioasă”), marcată de dualismul arhaic/modern și de spiritualitate. Cauzele acestei dificultăți de receptare adecvată ar fi, mai cu seamă, stilul științific occidental puternic reducționist (unilateral, în esență) și lipsa unor cercetări temeinice, pe teritoriul românesc, a relațiilor dintre folclorul național și opera lui Brâncuși. Într-un sens mai larg, se pot menționa și alte cauze: procesul galopant de desacralizare al Occidentului, dublat de abandonarea tradițiilor, precum și dezvoltarea excesivă a unei mentalități pur raționale și materialiste, ce pare să caracterizeze, astăzi, societățile vestice.   

Cartea bilingvă, „Istoricul ansamblului monumental realizat de Constantin Brâncuși la Târgu Jiu, din documente de arhivă (1937-1989)”, de Dr. Sorin Lory Buliga și Adina Andrițoiu, a fost prezentată de același cercetător, folosind și imaginile din arhiva inginerului Ștefan Georgescu-Gorjan, realizatorul tehnic al Coloanei fără Sfârșit.

Experiența de realitate virtuală „Dialog cu Brâncuși” a fost realizată și prezentată de artistul Florin Marc, de la Școala Doctorală de Teatru și Film a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Aceasta permite utilizatorilor să dialogheze (în limba engleză, dar, în viitorul apropiat și în limba română) cu un avatar bazat pe inteligența artificială, obținând răspunsuri autentice prin valorificarea lucrărilor „Așa grăit-a Brâncuși” de Sorana Georgescu-Gorjan și „Istoricul Ansamblului Monumental realizat de Constantin Brâncuși la Târgu Jiu, din documente de arhivă (1937-1989)”.

Cei prezenți la manifestare au adresat întrebări „avatarului Brâncuși” despre viața și operele artistului, prietenii săi (de exemplu, Maria Tănase), filosofia sa profundă, și tehnicile sale sculpturale. Astfel, după cum s-a constatat și în presa locală, „Dialog cu Brâncuși nu este doar un program, ci o invitație de a explora arta și cultura românească, prin prisma unuia dintre cei mai influenți artiști ai lumii”, oferind „o modalitate interactivă și educativă de a învăța despre unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului XX” (Mangalia News, 03.07.2024).

S-au observat atenția, satisfacția și bucuria publicului referitoare la informațiile și noutățile care au fost prezentate, atât în cadrul miniconferinței și lansării cărții, cât și al experimentului de realitate virtuală, ceea ce denotă importanța și impactul acestui proiect.  Astfel, „Dialog cu Brâncuși” s-a constituit într-un succes real în seria evenimentelor tematice prezentate de Centrul „Brâncuși” din acest an, pe lângă cele cele realizate la ICR București, din luna februarie și la ICR Viena, din luna martie.

Sorin Buliga