COLOCVIILE BRÂNCUŞI

Ansamblul brâncușian în contextul Centenarului. Între trecut și viitor

Centrul de Cercetare, Documentare şi Promovare „Constantin Brâncuşi”, Consiliul Local şi Primăria Municipiului Târgu-Jiu, în parteneriat cu Institutul Cultural Român, Filiala Târgu-Jiu a Uniunii Artiștilor Plastici din România și Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu” au organizat în zilele de 18 și 19 februarie 2018, manifestarea „Colocviile Brâncuşi”, cu ocazia împlinirii a 142 de ani de la naşterea creatorului sculpturii moderne.

Devenite tradiționale, „Colocviile Brâncuși” au debutat duminică, 18 februarie, cu vernisajul Expoziţiei de arte vizuale a Uniunii Artiștilor Plastici din România, Filiala Târgu-Jiu. Pe simezele Galeriilor Municipale de Artă au expus Adrian Bândea, Armand Land, Bogdan Epure, Cătălin Negrea, Cristina Cioplea, Daniel Semenescu, Daniel Șerban, Georgiana Brandt, Gheorghe Plăveți, Iliana și Florin Gheorghiu, Florin Hutium, Laurențiu Stoicu, Lucica Popescu, Mariana Frătița, Mihai Țopescu, Petru Birău, Ștefan Strâmtu, Valer Neag, Vasile Fuiorea. Lucrările au acoperit tehnici și forme diferite de expresie, de la pictură și grafică, la sculptură în lemn și metal, artă plastică decorativă, ceramică, materiale textile și lemn. Curatorii expoziției au fost artiștii Mihai Țopescu, Vasile Fuiorea, Valer Neag și Florin Gheorghiu.

În spațiul devenit neîncăpător al galeriilor, alături de artiștii expozanți, au fost prezenți membri ai Consiliului științific al Centrului „Brâncuși”, cadre universitare, arhitecți, scriitori, studenți, elevi, oameni de cultură, reprezentanți ai mass-media.

Evenimentul a fost deschis de managerul Centrului „Brâncuși”, Doru Strîmbulescu, care a prezentat pe scurt programul zilelor dedicate aniversării marelui nostru sculptor, precum și câteva dintre proiectele din acest an ale instituției.

Adrian Tudor, viceprimarul Municipiului Târgu Jiu a folosit ocazia pentru a menționa că, în perioada următoare, Primăria Municipiului va găsi o rezolvare a problemei spațiului pentru manifestările culturale, prin schimbarea destinației unui alt spațiu situat foarte central și care nu mai servește scopurilor cărora le-a fost destinat inițial.

Despre semnificația manifestării, ca și despre conținutul și modul de realizare a lucrărilor din expoziție au vorbit criticul de artă Pavel Șușară, pictorul Vasile Fuiorea, președintele filialei Târgu-Jiu a U.A.P., sculptorul Vlad Ciobanu, cercetătorul Matei Stârcea-Crăciun, ambii membri ai Consiliului științific al Centrului „Brâncuși”, precum și fostul președinte al I.C.R., Radu Boroianu, care a rămas un apropiat al instituției.

În a doua parte a evenimentului, regizorul bucureștean Copel Moscu a prezentat în avanpremieră filmul „Comoara naivă”, o emoționantă poveste în imagini a pictorului naiv Ioan Măric, din Bacău. Premiera filmului va avea loc în data de 13 aprilie, la București.

Participanții la eveniment au putut să răsfoiască și paginile celor mai recente apariții ale revistei „Confesiuni”, anume numerele 48 și 49, care au fost lansate cu această ocazie.

Luni, 19 februarie, în același spațiu al Galeriilor Municipale de Artă, cu începere de la ora 10,00, s-a desfășurat masa rotundă cu tema „Ansamblul brâncușian în contextul Centenarului. Între trecut și viitor”. Prima comunicare a aparținut dr. Sorin Lory Buliga, consilier în cadrul Centrului de Cercetare, Documentare şi Promovare „Constantin Brâncuşi” și a avut ca subiect „Tentativele de desființare a Coloanei Infinite”. Pe baza documentelor din arhivele naționale, dar și a celor identificate la Academia Română, Sorin Buliga a reconstituit câteva momente importante legate de încercările de demolare a Coloanei fără Sfârșit. Este un demers necesar pentru a putea clarifica o serie de informații fără fundament, care circulă în spațiul public, și care s-au transformat în adevărate legende, mai ales datorită laturii senzaționale pe care o promovează.

A urmat comunicarea „Brâncuși în anul Marii Uniri”, prezentată de către Adina Andrițoiu, de asemenea consilier al Centrului „Brâncuși”. Pornind de la genericul național al Anului Centenar, pe baza unei bibliografii atent selecționate și a informațiilor verificate avute la dispoziție, autoarea a trecut în revistă momente relevante din viața lui Constantin Brâncuși în Parisul ocupat și, în special, din 1918. Interesant este faptul că acesta este anul în care Brâncuși începe să sculpteze primele coloane, extinzând tema elementului care până atunci îi servise doar ca soclu pentru alte creații. Sunt arătate și multiplele neajunsuri pe care le întâmpină artistul în legătură cu recrutarea pentru război, prezentarea în fața mai multor comisii medicale și declararea sa ca inapt la finalul anului 1917.

Ambele comunicări au fost apreciate de către cei prezenți. Pavel Șușară a subliniat că trebuie să se renunțe la tonul emfatic, laudativ, la efuziunile sentimentale în favoarea comunicărilor cu conținut științific, care au la bază documente verificabile și care pot genera dezbateri serioase și utile.

Prof. univ. dr. Ruxandra Demetrescu, critic de artă și fost rector al UNARTE, a arătat că este foarte important să recuperăm și să reedităm lucrări care aduc în fața publicului documente și informații mai puțin cunoscute despre marele nostru artist, așa cum este cartea „Brâncuși inedit”, având ca autori pe Doina Lemny și Cristian-Robert Velescu.

Doru Strîmbulescu, managerul Centrului „Brâncuși” a menționat că în programul Editurii „Brâncuși” pe anul 2018 există deja câteva titluri pregătite pentru tipar (insistând asupra lucrării ce va apărea în curând: „Istoricul Ansamblului Monumental realizat de Constantin Brâncuși la Târgu-Jiu din documente de arhivă”, sub semnătura consilierilor din cadrul instituției, dr. Sorin Lory Buliga și Adina Andrițoiu), precum și reeditări ale unor lucrări importante mai vechi, epuizate deja de mult timp.

A urmat apoi prezentarea pe scurt a etapelor pe care le mai are de parcurs dosarul de includere în Patrimoniul UNESCO a Ansamblului Monumental brâncușian de la Târgu-Jiu. Arh. Ștefan Bâlici (managerul Institutului Național al Patrimoniului) și arh. Irina Iamandescu (Focal Point naţional pentru Convenţia Patrimoniului Mondial), după ce au vorbit despre programul ce trebuie parcurs până în 2019, au răspuns și întrebărilor unor jurnaliști, reamintind că modul actual de abordare a criteriilor pentru includere a fost diferit față de dosarul anterior, astfel că, de data aceasta, se așteaptă un rezultat pozitiv. Șt. Bâlici a menționat că s-a pus accentul pe unicitatea sitului și „din acest punct de vedere a fost dificilă comparația cu alte situri din lume, tocmai pentru că nu mai există o astfel de operă. Am pornit de la afirmația lui Ionel Jianu potrivit căreia «Brâncuși a inclus orașul în monument, nu monumentul în oraș», cum se întâmplă de obicei. Evident, orașul a evoluat de-a lungul anilor, potrivit etapelor istorice pe care le-a parcurs. Nu putem opri dezvoltarea orașului, însă s-a evidențiat faptul că opera nu și-a pierdut din valoare, din acest motiv”.

După încheierea dezbaterilor, participanții au făcut o vizită la Hobița, la Casa memorială „Constantin Brâncuși”, unde au fost așteptați de către primarul comunei Peștișani, Cosmin Pigui. În pofida vremii mai puțin prietenoase, a fost un moment de încântare pentru cei prezenți să ia din nou contact cu ambianța naturală, aproape neschimbată, a locurilor unde marele artist și-a petrecut copilăria.

În după-amiaza aceleiași zile, cu începere de la ora 17,00, la Muzeul de Istorie „Alexandru Ștefulescu” a avut loc vernisajul expoziției DOI(8), a artiștilor plastici Dana Constantin și Marcel Bunea. Curatorul expoziției, criticul și istoricul de artă prof. univ. dr. Ruxandra Demetrescu, a arătat că cei doi artiști plastici formează o identitate de grup, „în care fiecare se privește în oglinda celuilalt. Trăsătura unificatoare a parcursului constituit din 2013 este abstracționismul practicat cu aceeași tenacitate, dar cu mijloace distincte”.

În acest interval de timp, expoziția a fost itinerată în țară și în străinătate, nefiind vorba, totuși, despre aceleași lucrări. Din acest motiv, episodul al optulea al grupului DOI poate fi citit și sub semn retrospectiv, deoarece propune o revizitare a unor etape de creație semnificative ce au marcat începuturile unui parcurs comun, în care „pictura este o profundă tăcere articulată”, după cum afirmă Marcel Bunea.

Evenimentul de la Muzeul de Istorie a beneficiat de prezența compozițiilor rafinate ale muzicianului Mircea Suchici, solist-instrumentist al Filarmonicii „Oltenia” Craiova.

Momentele importante ale manifestării au fost surprinse în imagini foto de către Laurențiu Stoicu, consilier în cadrul Centrul de Cercetare, Documentare şi Promovare „Constantin Brâncuşi”.

Adina Andrițoiu

Mergi Sus