Turism

Bustul lui Alexandru Ştefulescu

Bustul lui Alexandru Ştefulescu, opeară a sculptorului Vasile Blendea a fost inaugurat în anul 1937. Alexandru Ştefulescu (1856-1910), învăţător şi revizor şcolar, publicist, arheolog, numismat a fost un animator de prestigiu al vieţii culturale a oraşului, aducând prin scrierile sale o contribuţie preţioasă la cunoaşterea trecutului judeţului Gorj.

Statuia „Tudor Vladimirescu”

Statuia „Tudor Vladimirescu”, din parcul amenajat în faţa Colegiului Naţional „Tudor Vladimirescu” a fost ridicată în noiembrie 1898, pe locul unde acesta a fost întâmpinat de o impresionantă adunare populară, înainte de a porni spre Padeș, din iniţiativa unui grup de studenţi din Gorj, având ca preşedinte de onoare pe istoricul Grigore Tocilescu. Este opera sculptorului Constantin Bălăcescu realizată din bronz, turnată la Milano.

Mausoleul ”Ecaterina Teodoroiu„

Mausoleul „Ecaterinei Teodoroiu”, se află în mijlocul Pieței Victoriei, în fața Prefecturii și a Bisericii Sfinții Voievozi și completează atmosfera încărcată de spiritualitate și istorie pe care le degajă amenajarea acestei piețe.Realizat în 1935, din inițiativa Ligii Femeilor din Gorj, mausoleul un sarcofag așezat pe un postament cu trei trepte, din piatră albă este creația sculptoriței Milița Pătrașcu, elevă a marelui Constantin Brâncuși.
Monumentul ne înfățișează prin basoreliefurile de pe fețele laterale ale sarcofagului momente din viața eroinei: pe fața dinspre miazăzi, un tablou bucolic prezentând copilăria, în cadrul vieții din satul ei natal; pe latura opusă o vedem în medalion, salutată de cercetașii din care a făcut parte ca elevă de curs secundar; celelalte două fețe ne-o înfățișează în război, pornind la atac cu plutonul și momentul final, când este dusă la locul de odihnă de mâini pioase de soldați.În cele patru colțuri, veghează patru femei în costum national, ținând în mâini câte o cunună de lauri.
În acest loc se odihnesc rămăsițele eroinei, aduse din Moldova și reînhumate în Gorjul natal în iunie 1921.

Arta și cultura în Târgul lui Brâncuși

Târgu-Jiu, oraş al interferenţelor culturale

Un rol important în afirmarea spirituală a Gorjului, judeţ care în 1912 avea 230.000 locuitori (95,8% în mediul rural şi 4,2%, respectiv 9763 locuitori, în Târgu-Jiu, singurul oraş la acea dată)  l-a avut reşedinţa, care cunoaşte în această perioadă o dezvoltare remarcabilă, devenind centrul cel mai important, atât din punct de vedere economic, cât şi cultural . Locuitorii, proprietari de pământ, meseriaşi, comercianţi, funcţionari îşi leagă viaţa statornic de pământul pe care-l cultivă, de negoţul pe care-l fac, de meseria aleasă. Ei îşi denumesc uliţele după specificul muncii: Olari, Pietrari, Dogari, Cărămidari, Negustori etc.
Beneficiind de o poziţie favorabilă şi de o climă blândă, oraşul avea 2.432 locuitori în 1869, 3.346 în 1880, 6.634 în 1900 şi în jur de 7.000, în 1905. Utile pentru discuţia noastră poate fi şi structura naţională: în 1880 erau 3.092 români, 139 germani, 42 sârbi, 32 evrei, 25 unguri, 4 greci, 3 italieni, un englez şi un francez. În 1900 erau 5.504 români, 1.151 supuşi străini (majoritatea români ardeleni) şi 79 fără cetăţenie .
Continuare »

Galerie foto – Traditii

Galerie foto – Peisaje

Fotografii din Târgul de altădată

Galerie foto – Arhitectura în Târgu Jiu

Cula de pe digul Jiului

Apărute în contextul social al secolului al XVIII-lea, culele1 din România au fost adaptate în secolul următor la „funcția de reședință, fără rosturi militare”2. Aceste construcții au fost plasate „mai ales în locuri cu o perspectivă largă, sporită de turnurile înalte ce se alătură de regulă locuinței propriu-zise”3. Este o perioadă în care micii boieri dobândesc dreptul și dispun de mijloace materiale necesare construirii de locuințe fortificate, pentru a-și apăra singuri bunurile și viața, în condițiile în care erau tot mai frecvente invaziile tâlharilor turci, iar „culele au reprezentat totodată o modalitate de a contracara, într-o oarecare măsură, lipsa unui sistem defensiv al întregii țări”4.

Prototipul culei oltenești îl reprezintă Cula Crăsnaru de la Groșerea, Gorj. Construită în preajma anului 1780, are un plan pătrat și trei caturi înalte, care îi conferă o alură zveltă, apropiată de cea a locuințelor-turn din sudul Dunării. La etajul al doilea există un cerdac larg, iar în continuarea lui, un balcon de lemn care ocolește cula pe două laturi5.

În secolul XX, unii arhitecți au preluat linia elegantă a culelor, pentru a realiza construcții cu destinații diferite: clădiri de locuit, sedii de instituții culturale, muzee ș.a. O clădire de acest fel, de dimensiuni mai mici decât culele originale, se află în Parcul central din Târgu-Jiu, fiind cunoscută sub numele de „Cula de pe dig”.

Continuare »

Parisul în ochi de adolescent

2014-04-11 21.03.31Să poți vedea Parisul la vârsta la care sufletul și mintea își întind aripile să cuprindă tot orizontul poate fi o adevărată binecuvântare. Poate fi un punct de cotitură, un moment de decizie pentru ceea ce vei face mai departe.

Premiul oferit de SC ARTEGO SA câștigătorilor concursului de creație „Pe urmele lui Brâncuși” a avut chiar acest scop: încurajarea tinerilor elevi de liceu din Oltenia să ia contact cu arta adevărată, să descopere locurile legate de biografia lui Constantin Brâncuși, să ia decizii pentru ei înșiși, pentru o viitoare carieră sau profesie. Să vezi pe viu lucrări ale marilor pictori renascentiști, dar și ale pictorilor care au marcat arta modernă europeană este un privilegiu, atunci când din frumos îți hrănești pasiunea și visele. Ca adolescent, îți poți găsi modele, poți să hotărăști să citești și să studiezi mai mult, să lupți să ajungi prin forțe proprii din nou, ca tânăr artist, într-una dintre cele mai mari capitale culturale europene.
Continuare »

Însoțitori grupuri turiști pentru Ansamblul Monumental „Calea Eroilor”

Centrul Municipal de Cultură „Constantin Brâncuși” organizează selecție pentru însoțitori grupuri turiști. Cei interesați pot depune o cerere la sediul instituției din Parcul central, bd. Constantin Brâncuși, bd.12A.
Pentru oferte privind însoțirea grupurilor de turiști români, dosarul va cuprinde: diplomă de absolvire a unei instituții de învățământ superior (de preferat în domeniul filologie, istorie, istoria artei, artă plastică, estetică ș.a.), CV europass. Pentru însoțirea grupurilor de turiști străini, dosarul va cuprinde: diplomă de absolvire a unei facultăți de limbi străine sau atestat/certificat de evaluare a competențelor lingvistice emis de o instituție acreditată la nivel european (IELTS, ESOL Cambridge, DELF și DALF, ECL, TOEIC, TFI și altele similare). Sunt acceptate oferte de la cunoscători ai oricărei limbi străine. Continuare »

Mergi Sus